Legea dării în plată: Instanțele vor decide în fiecare caz în parte

Legea dării în plată a fost discutată la ultima ședință a Curții Constituționale, al cărei verdict a fost că instanţele de judecată va decide dacă un imobil poate fi dat în plată sau dacă se adaptează contractul de credit.

Legea dării în plată a fost dezbătută la Curtea Constituțională, care a venit cu precizări cu privire la decizia pe care a dat-o marți, scrie news.ro.

Astfel, instanţa de judecată este cea care hotărăște fie adaptarea contractului, fie încetarea sa în forma pe care o hotărăşte şi care poate merge până la preluarea de către creditor a imobilului adus ca garanţie cu stingerea tuturor accesoriilor. CCR subliniază că accesul părţilor din contractele respective la un judecător ”este absolut necesar”, motivând că instanța trebuie să verifice ca instituţia dării în plată să nu fie un instrument discreţionar pus la dispoziţia doar a unei părţi.

Într-un comunicat de presă, CCR menționează că a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 sunt constituţionale doar în măsura în care instanţa de judecată verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

”Aşadar, instanţele judecătoreşti în faţa cărora au fost introduse acţiuni în baza Legii nr.77/2016 vor fi obligate să verifice condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii şi să o aplice”, precizează Curtea Constituţională.

Având în vedere că respectivele contracte de credit din dosarele analizate de Curtea Constituţională au fost încheiate sub regimul Codului civil din 1864 (vechiul Cod civil), iar Curtea a constatat că acele contracte în curs de derulare menţionate de art.11 din Legea nr.77/2016 se referă şi la contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare, în 2011, a Legii nr.287/2009 (noul Cod civil), magistrații vor face aplicarea impreviziunii astfel cum aceasta a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864 şi cu precizările aduse de Curtea Constituţională în considerentele deciziei ce va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pe de altă parte, Curtea arată că declararea ca neconstituţională a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din Legea nr.77/2016 a avut în vedere, în esenţă, faptul că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, şi nu bunuri imobile.

Hotărârea dată de Curtea Constituţională este circumscrisă obiectului sesizărilor care privesc contracte de credit încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil (2011), respectiv în perioada 2007-2009.