8 orașe dispărute din România. De ce au fost “șterse” de pe hartă

De-a lungul timpului, țările din spațiul carpato-danubiano-pontic au trecut printr-un continuu proces de dezvoltare. Astfel, în timp ce erau înființate noi centre urbane și comune, care să satisfacă nevoile populației dintr-o anumită perioadă, alte așezări dispăreau pentru totdeauna Iată doar câteva orașe dispărute din România.

1. Orașe dispărute din România. Oraşul de Floci

Aflat la gura de vărsare a râului Ialomiţa în Dunăre, acest oraș a fost în trecut cel mai important centru comercial din Ţara Românească. Fosta aşezare este înscrisă pe lista de oraşe dispărute din România încă din secolul XIX, iar aici se presupune că s-a născut voievodul Mihai Viteazul.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Situat pe o importantă rută comercială, care lega estul şi vestul Europei, aşezarea a jucat un rol extrem de important din punct de vedere economic. Numele vine, cel mai probabil, de la faptul că cele mai importante bunuri pe care le vindeau comercianţii din cetate erau blănurile de animale.

2. Fălciu, județul Vaslui

Fălciu, una din cele mai vechi aşezări umane de pe raza județului, a avut o deosebitp importanţă strategică, militară şi comercială. Ţinutul Fălciului a dat numele judeţului de mai târziu cu reşedinţa la Huşi, având în spate o istorie bogată. Prima atestare documentară despre acest tinut apare în „Cronica călugărilor Mânăstirii Putna”, izvor care cuprinde date între anii 1466-1566. Aici se menţionează că în acele vremuri existau 24 de ţinuturi, între care şi cel al Fălciului, cu capitala în târgul Fălciu, reşedinţă care a fost mutată mai apoi la Huşi.

3. Cetatea Vicina din insula Păcuiul lui Soare

Este al doilea sit ca mărime din ţară, după Sarmizegetusa. Din păcate, ruinele cetăţii Vicina se afundă tot mai mult în apele nemiloase ale Dunării și deși ar fi putut devenie o atracţie turistică a judeţului Călăraşi, este un loc rupt de civilizaţie. Zidurile vechi, construite din pietre imense, sunt acoperite de buruieni, drumul fiind o adevărată aventură. Mai mult de trei sferturi din cetate este scufundată, putând fi observată dacă apa e limpede.

4. Orașe dispărute din România. Victoria

Oraşul Victoria nici nu a existat pe harta ţării până în 1949, după care a fost înfiinţat de comunişti sub numele de Colonia Ucea sau Ucea Roşie. A a fost un exemplu clar al modelului preluat de sovietici, fiind destinat industrială. În 1956, la numai şapte ani de la înfiinţare, avea deja 2.700 de locuitori, iar în anii 80 populaţia s-a triplat. Acum este unul dintre oraşele dispărute ale României.

5. Ester, județul Constanța

Pe drumul spre Babadag, pe malul pârâului Casimcea era în timpul stăpânirii otomane o aşezare înfloritoare, Ester. Număra circa 1.500 de case cu vii şi grădini, cu biserici şi prăvălii. Cea mai veche atestare a oraşului datează din 1538 în jurnalul expediţiei sultanului Soliman Magnificul, îndreptată împotriva lui Petru Rareş.

6. Orașe dispărute din România. Baia

Și localitatea Baia, din judeţul Suceava, prima capitală a Moldovei, este astăzi unul dintre acele oraşe dispărute din România. Dacă în Evul Mediu, așezarea era una dintre principalele centre urbane din Moldova, astăzi este doar o comună a judeţului Suceava, în care trăiesc circa 10.000 de persoane. Conform istoricilor, Baia ar exista ca aşezare medievală încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea.

7. Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Aceste două oraşe dispărute din România, au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se regăsesc astăzi pe teritoriul Hunedoarei şi reprezintă situri istorice importante.

8. Orașe dispărute din România. Oraşul Târgşor

În Evul Mediu, pe locul actualei comune prahovene Târgşoru Vechi, se afla oraşul Târgşor. Din vechea așezare urbană, reşedinţă a domnitorilor munteni, au mai rămas astăzi doar ruinele a trei biserici. Importanţa rezervaţiei arheologice i-a făcut pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică“. Satul modest de astăzi, aflat la aproximativ șapte kilometri de Ploieşti, a fost, în Evul Mediu, un important şi prosper centru comercial al Ţării Româneşti.