Calendar creștin ortodox decembrie 2021. Lista completă a sărbătorilor din ultima lună din an

Decembrie, cu denumirea populară de Undrea sau Andrea, este a douăsprezecea şi ultima lună a anului, având 31 de zile. Prima lună a iernii, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel astronomic (22 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă) este așteptată cu multă bucurie, în special de copii.

Decembrie, luna cadourilor

În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea sau Andrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, prăznuit pe 30 noiembrie.

Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul român, anul începând pe 1 martie. S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi cel gregorian cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Luna decembrie, mai este cunoscută în zilele noastre și sub numele de „luna cadourilor”.  Febra cumpărăturilor ne cuprinde încă din luna noiembrie, pe când în centrele comerciale apar deja „primii vestitori ai Crăciunului”. Moși Crăciuni, reni, oameni de zăpadă și alte decorațiuni împânzesc magazinele și ne fac să intrăm în spiritul Crăciunului.

Praznic și vestitor al lunii decembrie, sărbătorit de peste 800.000 de români ca onomastică și nu numai, Sfântul Andrei (30 noiembrie), face legătura cu Ziua Națională a României pe 1 decembrie. Din punct de vedere al calendarului ortodox cele mai importante sărbători din decembrie sunt cele trei zile de Crăciun.

Calendar creștin ortodox decembrie 2021. Cele mai importante sărbători

Cele mai importante sărbători din punct de vedere al calendarului bisericesc creștin – ortodox român sunt:

• Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie
• Crăciunul reprezentând Nașterea Domnului – 25 decembrie
• Soborul Maicii Domnului – 26 decembrie
• Sfântul Ștefan – 27 decembrie

Obiceiuri creștine românești în luna Decembrie

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă (22 decembrie) păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.  Taurul, reprezentat printr-o mască (Capra sau Ţurca), este omorât simbolic după ce însoțește colindătorii.

Tăierea porcului de Ignat, obicei și datină românească, are loc în fiecare an pe 20 decembrie. Tochitura sau jumările de porc cu mămăligă reprezintă una dintre specialitățile românești cu care ne mândrim în lume. Anual, mii de străini savurează acest preparat și laudă rețeta inventată de români.

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor moşi, care a preluat numele şi dată de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie) este numit în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania) şi Moş Nicolae în Muntenia. În tradiţiile româneşti, el ajută copiii și oamenii neajutorați prin cadouri în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Nuielușa adusă tot de moș este o „răsplată” pentru cei obraznici.

Ajunul Crăciunului este celebrat pe 24 decembrie și deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie) conform calendarului bisericesc.

Revelionul sărbătorit în întreagă lume din Asia și până în America, reprezintă înnoirea simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie.

Încă din vremuri străvechi creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), la Roma, până în secolul al XIII- lea, în Franţa până în 1564 și în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX- lea.