Home » Când, unde, cum » Când și cum se alege Papa la Vatican. Totul despre această procedură

Când și cum se alege Papa la Vatican. Totul despre această procedură

Ileana Mladinoiu / 30.09.2022, 13:24
Când și cum se alege Papa la Vatican. Totul despre această procedură

Când un papă moare sau demisionează și locul său este eliberat, cardinalii, reuniți în conclav în Capela Sixtină de la Vatican, sunt cei care trebuie să-și aleagă succesorul, respectând o istorie și reguli specifice. La vot pot participa numai cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, numiți „cardinali electori”. Sunt 115, dintre care 4 francezi. Aceștia sunt obligați, cu excepția motivelor de sănătate sau a unui impediment grav, să se prezinte în termen de 15 până la 20 de zile la Vatican. Totodată, ei nu au dreptul să discute cursul alegerilor din afara Capelei Sixtine care în timpul alegerilor este complet închisă pentru public.

Ce este un conclav și care este originea lui

În primul mileniu, metoda de alegere a papei a suferit mai multe variante, restrângând treptat electoratul. În 1179, papa Alexandru al III-lea a definit acest colegiu așa cum îl cunoaștem astăzi: numai cardinalii au dreptul de a vota pentru alegerea noului papă. Un secol mai târziu, în 1268, cardinalii au fost chemați pentru a-i găsi un succesor lui Clement al IV-lea.

Adunați în orașul Viterbo, la aproximativ 70 km nord de Roma, cei 19 alegători se frământau mult, fiindcă nu reușeau să cadă de acord asupra succesorului. Atât de mult, încât în ​​1270, locuitorii exasperați i-au închis pe bărbații Bisericii într-o cameră, în latină cum clave, adică sub cheie și supuși unui regim strict cu pâine și apă. Astfel s-a născut conclavul.

Ales în cele din urmă în 1271, Grigore al X-lea a găsit în mod evident metoda eficientă, deoarece a impus conclavul din 1274 ca metodă de alegere a papei, cu excepția regimului. În opt secole, conclavul va experimenta doar mici schimbări. Principala este probabil cea adusă de Paul al VI-lea în 1970, limitând colegiul electoral la cardinali cu vârsta sub 80 de ani. El a adoptat și o limită de 120 de cardinali alegători, dar acest lucru este pur teoretic.

Cine poate fi ales papă

Conform legilor Bisericii, în teorie orice arhiepiscop, episcop sau preot poate fi ales în pontificat. Este suficient să fii un om botezat și adult. Ultimul ales pentru a nu fi cardinal datează însă din 1378, când Bartolemeo Prignano a fost adus pe tronul lui Petru ca Urban al VI-lea.

Această alegere s-a dovedit a fi nefericită, deoarece moartea lui Urban al VI-lea a declanșat Marea Schismă de Apus, unde până la trei bărbați diferiți pretindeau a fi succesorul legitim al apostolului Petru.

Cu toate acestea, în practică, de obicei, unul dintre cardinali este ales ca noul papă. Cei considerați „favoriți” pentru succesiune sunt numiți papabili.

Cum are loc alegerea Papei/procedura electorală

Cardinalii alegători se întâlnesc în conclav, o întrunire cu ușile închise, în Capela Sixtină, la Vatican, pentru a delibera și a vota. Până la anunțul public al alegerilor, orice comunicare cu exteriorul este interzisă pe baza  unui jurământ de păstrare a secretului în toate chestiunile legate de alegeri.

Votarea are loc prin vot secret . Pentru ca un nou papă să fie ales, el trebuie să câștige o majoritate de două treimi din voturi. Dacă niciun papă nu este ales după un anumit număr de zile și runde de vot-34 de tururi-se fac aranjamente speciale. Cardinalii trebuie să voteze pentru unul dintre cei doi candidați care au ieșit pe primul loc în turul anterior.

După fiecare scrutin, buletinele de vot sunt arse într-o sobă al cărei coș este vizibil din Piața Sfântul Petru. Dacă votul este neconcludent, fumul este negru, în caz contrar este alb.

Conclavul se deschide la 15 și 20 de zile după moartea sau demisia papei, asta în special pentru a permite tuturor cardinalilor să sosească la Roma. În aceste zile premergătoare conclavului, cardinalii prezenți, care vin din diferite părți ale lumii, se întâlnesc în fiecare zi. Ei ajung să se cunoască și să reflecteze împreună asupra cerințelor vieții Bisericii și misiunii sale de astăzi. Aceasta face posibilă precizarea profilului de care Biserica are nevoie în fruntea ei. În teorie, un cardinal nu poate vota pentru el însuși, iar buletinele de vot, deși sunt scrise de mână, sunt secrete.

Cum preia mandatul noul papă/acceptare

Când este ales un nou papă, cardinalul senior sau Decanul îi cere acordul: „Acceptați alegerea dvs. canonică ca suveran pontif?” Noul papă trebuie să-și aleagă apoi numele. Cardinalul protodiacon anunță oficial „Habemus Papam” („Avem un papă”) și numele noului papă.

Urmează ca Papa să dea binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi (orașului și lumii) de la balconul Bazilicii Sf. Petru. Proaspătul ales se retrage în sacristia Capelei Sixtine, unde poartă veșmintele cu care se va prezenta lumii. Un loc numit „camera lacrimilor” pentru că aici papa de obicei izbucnește în plâns, copleșit de simțul responsabilității și al emoției.