Cine a inventat oglinda și care au fost, de fapt, primele oglinzi

Te-ai întrebat vreodată cine a inventat oglinda? Ei bine, aceasta își are rădăcinile încă de la începutul omenirii. Strămoșii noștri obișnuiau să își privească reflexia în ape stătătoare sau în metale lustruite, însă niciodată nu și-au putut vedea în detaliu trăsăturile. Descoperă, în rândurile de mai jos, cine a inventat oglinda.

Cine a inventat oglinda

Înainte ca oglinda să apară, oamenii își întrezăreau propriile reflexii în apă sau anumite metale, dar nu s-au văzut bine niciodată cu adevărat. Abia după dezvoltarea imaginii de înaltă calitate găsită în sticla argintată, oamenii au putut să vadă cum arată cu adevărat.

Aceste oglinzi din sticlă argintată găsite în întreaga lume astăzi au apărut prima dată în urmă cu mai bine de 200 de ani, în Germania. În anul 1835, un chimist german, Justus von Liebig, a brevetat un proces de aplicare a unui strat subțire de argint metalic, pe care îl obținea dintr-un proces chimic de reducție de nitrat de argint, pe partea unui geam de sticlă transparent. Această tehnică a fost rapid adaptată și îmbunătățită, permițând producția în masă a oglinzilor.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Care au fost, de fapt, primele oglinzi

Oglinzile moderne ar putea fi originare din secolul XIX, însă oglinzile au existat de mult mai mult timp. Conform unei revizuiri din anul 2006 a cercetătorului în viziune Dr. Jay Enoch, în revista Optometry and Vision Science, primele oglinzi au fost făcute prin șlefuirea unor roci cum ar fi obsidianul, o formă de sticlă vulcanică. Dovezi ale existenței acestor oglinzi au fost găsite în Anatolya, Turcia modernă, care datau de prin jurul anilor 6000 î.Hr.

Ulterior, au apărut oglinzile din cupru șlefuit în Mesopotamia (acum Irak) și Egipt în perioada 4000-3000 î.Hr. 1000 de ani mai târziu, locuitorii din America Centrală și de Sud au început să facă oglinzi din piatră lustruită, în timp ce producătorii de oglinzi din China și India le-au confecționat din bronz.

Se presupune că Statuia „Venus din Milo” ținea o oglindă într-una din mâini. De asemenea, se presupune că Ahrimede ar fi folosit oglinzi pentru a redirecționa razele soarelui și pentru a incendia flota romană, însă se considera că le-a utilizat doar pentru a îi induce în eroare cu ajutorul soarelui. Totodată, Farul din Alexandria utiliza oglinzi pentru a direcționă corăbiile către port. Lumina s-ar fi văzut și de la 50 de km depărtare.

Primele oglinzi de sticlă au fost inventate de sticlarii din Murano, în cursul secolului XII. În Veneția, cei care cunoșteau secretele fabricării oglinzilor și le dezvăluiau, erau condamnați la moarte. Astfel că, statul venețian a deținut monopolul producției de oglinzi până la mijlocul secolului al XVII-lea.

Natura, prima oglindă a omenirii

În primul secol după Hristos, autorul roman Pliniu cel Bătrân face aluzie, în enciclopedia sa „Istorie naturală”, la prima folosire înregistrată a oglinzilor din sticlă, dar practic ele nu au intrat în uz la acea vreme. Deși multe culturi au creat în mod independent oglinzi reflectorizante în diferite momente ale istoriei, natura este cea care ar trebui să primească titlul de inventator.

„Primele oglinzi, cel mai probabil, au fost bazine liniștite de apă și recipiente de apă din piatră sau lut”, a scris Enoh.