Cum a luat naștere expresia „teoria chibritului” și ce semnifică de fapt

Atunci când ne adresăm unei persoane și îi spunem să nu ne mai facă „teoria chibritului”, ne referim la o situație sau un eveniment în care se vorbește fără rost. Pe lângă alte expresii și proverbe de origine românească, aceasta completează seria și este destul de uzitată în limbajul curent. Cum a luat naștere expresia aflăm în articolul următor!

De unde vine expresia „teoria chibritului”?

Expresia este folosită în limbajul curent, dar își are originile în secolul 20. Această sintagma este folosită atunci când nimeni nu are ceva important de spus. Tot ceea ce vorbește o persoană este în van și nu prezintă interes.

Chiar dacă acum v-am explicat sensul expresiei, nu mulți români știu de fapt la ce se referă. Originea însă este și mai puțin știută. Filozoful și sociologul Mircea Vulcănescu a fost cel care a explicat sintagma în opera sa intitulată „Nae Ionescu. Aşa cum l-am cunoscut”. Autorul povestește diverse episoade și întâmplări petrecute cu filozoful Nae Ionescu. Într-unul din momente, Mircea Vulcănescu surprinde și o expresie utilizată de Nae și anume „teoria chibritului”.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Datorită spiritului civic și dorința de liberă exprimare a avut mulți adepți, iar personalități marcante ale culturii românești au fost îndrumați de marele filozof Nae Ionescu. Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Tuţea și mulți alții au trebuit să îndure stilul totalitarist și comunist al regimului, iar operele lor au fost interzise.

În timpul unei dezbateri despre individualism, Nae Ionescu a folosit expresia celebră „teoria chibritului”. Lipsa drepturilor omului din perioada comunismului, încălcarea dreptului la liberă exprimare prin cuvânt sau în scris au scandalizat mulți autori români. În anul 1925, filozoful a dezbătut idei, preț de câteva minute bune, fără ca să transmită un mesaj important.

Fumător înrăit, Nae Ionescu a deschis o cutie de chibrituri pentru a-și aprinde o țigară în timp ce aborda subiectul dezbătut cu atâta seriozitate. Acest eveniment este surprins de Mircea Vulcănescu în persoană și relatează despre acest eveniment în cartea sa.

„Ce e un individ? Iată, cutia asta de chibrituri. Dacă luăm din ea un singur chibrit, de pildă…. Şi a continuat, serios, teoretizarea despre chibrit, în hazul, abia stăpânit, al auditorului […]

Această cutie de chibrit – a continuat Nae Ionescu – are 4 părți: partea din stânga, partea din dreapta, partea de jos, partea de sus. Înăuntrul chibritului se află… 1… 2… 3… 4… 5… 6… 50 de bețe de chibrit. Chibritul are trei părți, partea de sus, partea de mijloc și partea de jos. Partea de sus a chibritului are la rândul ei trei părți: partea de sus a părții de sus, partea de mijloc a părții de sus și partea de jos a părții de sus. Partea de mijloc a chibritului are și ea trei părți: partea de sus a părții de mijloc, partea de mijloc a părții de mijloc, partea de jos a părții de mijloc, partea de jos are și ea partea de sus a părții de jos, partea de mijloc a părții de jos și partea de jos a părții de jos a chibritului”.

Nichita Stănescu îl urmează pe Nae Ionescu

Perioada comunismului nu a fost cea mai strălucită pentru emblemele culturii românești. Nichita Stănescu a dorit și el să evidențieze subiectul disputat de Nae Ionescu și a compus poezia „Pușcă”.

„Puşca este alcătuită din trei părţi: partea de sus,/ partea de mijloc,/ şi partea de jos./ Partea de sus este compusă din:/ partea de sus a părţii de sus/ partea de mijloc a părţii de sus şi/ partea de jos a părţii de sus./ Partea de mijloc este compusă din:/ partea de sus a părţii de mijloc/ partea de mijloc a părţii de mijloc şi/ partea de jos a părţii de mijloc./ Partea de jos este compusă din:/ partea de sus a părţii de jos/ partea de mijloc a părţii de jos şi/ partea de jos a părţii de jos. Foc!”– Nichita Stănescu, poezia „Puşca”.

Așadar, constatăm că „teoria chibritului” poate avea mai multe înțelesuri, iar oamenii ar trebui să folosească expresia corect. Unele dintre ele sunt: teorie a inutilului, teorie la întâmplare, teorie de dragul teoriei, teorie goală, zeflemea și bășcălie.