Home » Când, unde, cum » Curiozități despre veverițe. Cum “vorbesc” ele de fapt. 6 lucruri pe care nu le știai

Curiozități despre veverițe. Cum “vorbesc” ele de fapt. 6 lucruri pe care nu le știai

Manolică Anca / 14.11.2021, 13:18
Curiozități despre veverițe. Cum “vorbesc” ele de fapt. 6 lucruri pe care nu le știai

Veverițele sunt unele dintre cele mai simpatice și îndrăgite animale sălbatice care pot fi văzute și în mediul urban, în grădini publice și parcuri. Pentru aceasta, ne-am propus să îți prezentăm câteva curiozități despre veverițe. Află cum „vorbesc” ele.

Veverițele, animăluțele simpatice din parcuri

Veverița, denumirea științifică Sciurus, este un animal din familia Sciuridae care includ popândăii și marmotele. Există peste 200 de specii de veverițe, conform Sistemului de Informații Taxonomice Integrate (ITIS), și sunt clasificate în trei tipuri: veverițe de copac, veverițe de pământ și veverițe zburătoare. Aceste trei categorii sunt împărțite, la rândul lor, în mai multe tipuri de veverițe, cum ar fi veverița cenușie din America de Nord, veverița de sud, veverița de stâncă, veverița albă și neagră …

La noi în țară, cea mai comună specie este veverița roșie, din categoria veveriță de copac. Au o lungime cap-corp de 19-23 cm, o coadă de 15-20 cm și o masă de 250-340 g. Coada lungă o ajută să se echilibreze atunci când sare din copac în copac și fuge de-a lungul ramurilor, dar îi ține și de cald în timp ce doarme. De asemenea, și ghearele ascuțile și curbate pe care le are îi permit să urce și să coboare ușor pe trunchiuri de copaci și chiar pereții caselor.

[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]
Curiozități despre veverițe
Curiozități despre veverițe

Curiozități despre veverițe

Aceste animale ocupă o varietate de nișe ecologice în întreaga lume, practic oriunde există vegetație. Iată câteva lucruri interesante despre veverițe:

1. Veverițele roșii care trec peste prima lor iarnă au o speranță de viață de trei ani. Însă, ele pot ajunge și până la 7 ani, chiar 10 în captivitate. Supraviețuirea se leagă, desigur, în mare parte, de disponibilitatea semințelor de arbori în perioada toamnă–iarnă. În medie, 75-85% din pui mor în prima lor iarnă, iar mortalitatea în iernile de după este de aproximativ 50%.

2. Veverița roșie a fost mult timp vânată pentru blană. În Antichitate, în Finlanda, blănurile de veveriță erau folosite ca monedă de schimb. Expresia „blană de veveriță” încă este folosită ca referință la bani. Pentru acest fapt, au apărut anumite guri care au spuc că tocmai comerțul cu blană de veveriță roșie, foarte apreciată în perioada medievală și intens tranzacționată, ar putea fi responsabil pentru epidemiile de lepră din Europa medievală.

3. Veverițele locuiesc în scoarța copacilor sau în vizuinele din pământ. Scorburile sunt preferatele lor pentru că sunt gata făcute.

4. Așa numitele „veverițe zburătoare” au o membrană care le leagă acestora fiecare labă din față de cea din spate, pentru a conferi acel aspect de plutitor. Astfel că veverițele reușesc să „zboare” dintr-un arbore în altul, la mari înălțimi, foarte ușor.

5. Veverițele de pământ au o tactică foarte interesantă de a-și transporta mâncarea în scorbură. Obrajii lor sunt foarte, încăpători asemeni unor buzunare, astfel că aici își țin toată hrana până ajung la vizuina în care locuiesc.

6. Datorită cozii lor, veverițele reușesc să își păstreze întregul echilibru în mișcare, mai ales în timp ce sar. Coada le ajută să și comunice cu alte animale din specia lor. Mai mult, aceasta le ajută să se încălzească în timp ce dorm.