De ce a vrut Nicolae Ceaușescu să șteargă de pe fața pământului 8.000 de sate. Detalii mai puțin știute

Dacă regimul comunist ar mai fi durat în România, mii de sate ar fi fost astăzi șterse de pe faţa pământului, oamenii gliei strămutaţi la oraşe, iar vatra tradiţională a ţăranului român ar fi dispărut aproape de tot. De ce a dorit Nicolae Ceaușescu să facă să dispară aproximativ 8.000 de sate? Ce plan și viziune a avut fostul dictator comunist.

Nicolae Ceaușescu a vrut să radă de pe fața pământului peste 8.000 de sate

Satele din România au o istorie îndelungată, din păcate, multe dintre ele fiind pe cale de dispariție. Lipsa investițiilor în infrastructură, a utilităţilor şi a oportunităților de muncă au făcut ca oamenii să părăsească tot mai multe astfel de zone.

Lumea s-a schimbat mult după Revoluția din 1989, globalizarea și-a făcut apariția, iar atracțiile vestului au făcut ca mulți să își dorească să plece din țară, pentru un trai mai bun. Pe vremea comunismului, însă, localnicii din aceste așezări erau obligați să respecte direcțiile partidului.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Potrivit Shtiu, înainte de ca cel de-Al Doilea Război Mondial să izbucnească, în Româna existau peste 15.000 de sate, care cuprindeau trei sferturi din populația țării. Aici, majoritatea se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor.

Ajuns la putere, Nicolae Ceaușescu avea alte planuri pentru aceste așezări. Așa a luat naștere ideea colectivizării forțate a agriculturii, terenurile țăranilor trecând din proprietatea privată în proprietatea de stat. Au urmat numeroase răscoale și violențe, dar cine putea trece peste decizia dictatorului suprem în stat?

„Statul şi-a însuşit pământurile românilor, i-a îndemnat pe ţărani să se alăture fermelor colective şi staţiilor de maşini pentru a lucra mecanizat pentru fermele colective.

Forţele Guvernului au asediat zonele rurale şi au arestat aproximativ 80.000 de ţărani pentru că erau fermieri privaţi sau erau de partea fermierilor privaţi, care erau insultaţi ca duşmani de clasă. Aproximativ 30.000 de oameni s-au confruntat în cele din urmă cu procese publice”, scrie în volumul „România, un studiu al ţării”, editat de Ronald D. Bachman (1947 – 2012).

Industrializarea a schimbat radical satele românești

În anii 1960, tinerii din mediul rural s-au văzut obligați de contextul economic să migreze către centrele urbane pentru a-și găsi de lucru și a-și croi un drum în viață. Asta a însemnat o depopularizare rapidă a satelor. Iar Tovarășul Nicolae Ceaușescu a venit cu o soluție care să se aplice în perioada imediat următoare.

Prin urmare, așezările umane care aveau sub 3.000 de locuitori trebuiau desființate, fiindcă nu erau viabile, iar populația să fie mutată în localitățile mai mari, care urmau să fie industrializate. Totodată, căminul de cultură trebuia să reprezinte centrul fiecărui sat în parte, în locul bisericii.

Sub dictatură ceaușistă, peste 8.000 de sate au fost în plan să fie distruse, spre sfârșitul anilor 1980. Dar acest lucru nu a mai ajuns să aibă loc, pentru că a urmat căderea comunismului. Din păcate, satele din România au continuat să rămână cu tot mai puțini oameni și după 1989, multe dintre ele astăzi fiind doar ruine.

„Odată cu fiecare sat care moare, dispare o întreagă spiritualitate ce poartă în spatele ei cel puţin zece milenii. Se duc rădăcinile puternice înfipte adânc în milenii, seacă izvoarele viguroase ale spiritului românesc.

Dispare postamentul zdravăn, temelia de monolit a culturii moderne româneşti, cultura populară, identitatea naţiei române, a spune Monica Duşan, publicist şi muzeograf la Muzeului de Istorie Locală şi Etnografie Brad, conform adevarul.ro.