Misterul mumiilor vechi de 4000 de ani cu aspect modern, deslușit de specialiști. Cum e posibil să arate așa și cui aparțin de fapt

A fost rezolvat misterul mumiilor vechi de 4000 de ani cu aspect modern. O analiză genetică exclude faptul că mumificații în rochii colorate din deșertul Taklamakan ar fi fost migranți indo-europeni. Iată ce spun specialiștii.

Misterul mumiilor vechi de 4000 de ani cu aspect modern

Istoricul american Victor Mair a mărturisit de multe ori că atunci când a văzut prima dată mumiile cu aspect modern din cultura Xiaohe, în 1988, a crezut că acestea sunt o înșelătorie pentru turiști. Cadavrele, găsite în ceea ce este astăzi bazinul Tarim din deșertul Taklamakan, vestul Chinei, erau vechi de circa 4.000 de ani, însă fuseseră conservate incredibil de bine.

Aveau haine viu colorate și ornamente sofisticate, fapt care le făcea să pară aproape oameni vii. „Cel mai surprinzător lucru este că practic toți sunt caucazieni.”. Întrebându-se de unde au apărut și cum au ajuns în inima Asiei, istoricul Mair a venit cu o teorie: acea civilizație colorată a epocii bronzului nu a putut apărea în acel colţ neospitalier. Primii săi membri probabil au fost migranți de limbi indo-europene, sosiți călare din părți îndepărtate ale Eurasiei.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

O echipă de cercetători internaționat suține că a rezolvat acum misterul mumiilor vechi de 4000 de ani cu aspect modern: membrii culturii Xiaohe, spun ei, nu proveneau din munți îndepărtați ci era o populație indigenă, fără prea multe amestecuri, de mai bine de 9.000 de ani.

Climatul arid și rece a fost benefic mumiilor

Bazinul râului Tarim este situat în regiunea autonomă uigură Xinjiang, o porțiune a Drumului Mătăsii căruia i se potrivește perfect denumirea de răscruce de culturi. Sute de oameni mumificați în mod natural au apărut acolo în ultimele decenii, grație climatului arid și rece, și adesea îngropați în sicrie misterioase din lemn în formă de corabie.

Antropologul Christina Warinner, cercetător în cadrul Universității Harvard (SUA), a descris una dintre cele mai fascinante caracteristici ale mumiilor Tarim, presupusul lor aspect occidental: „Erau oameni înalți, cu părul castaniu, uneori lejer, iar unii bărbați aveau barbă densă”. Unii indivizi au fost chiar îngropați cu măști cu nas lung. Una dintre cele mai cunoscute mumii, numită Bella de Xiaohe, avea o îmbrăcăminte impresionantă din pâslă și lână de oaie, alături de o pălărie albă maiestuoasă.

Misterul mumiilor vechi de 4000 de ani cu aspect modern. Originea acestora a fost întotdeauna foarte controversată

Originea acestor mumii a fost întotdeauna controversată, fiind aduse în discuții trei ipoteze majore. Unul dintre ei susține că această cultură sofisticată Xiaohe provine de la păstorii migranți din sudul Siberiei, legați la rândul lor de populația yamnaya, nomazii care au părăsit stepele și ai căror descendenți au ajuns să înlocuiască aproape toți oamenii din Peninsula Iberică încă de acum 4.500 de ani.

Celelalte două teorii spun că erau fermieri veniți din munții Asiei Centrale sau din oazele din Afganistanul de astăzi. Însă, echipa de cercetători a Christinei Warinner consideră că niciuna dintre cele trei ipoteze nu este corectă.

Oamenii de știință au analizat ADN-ul a 13 mumii din Tarim, iar rezultatele lor sugerează că a fost o populație indigenă, fără amestecuri majore de mai bine de 9.000 de ani. Cu toate acestea, în ciuda „izolării” genetice, grupul era „cosmopolit din punct de vedere cultural”. Membrii săi cultivau grâu, orz și mei, trei plante domesticite în Orientul Mijlociu sau în nordul Chinei.

Ei făceau, de asemenea, brânză folosind fermentație asemănătoare chefirului, o tehnică învățată poate de la descendenții ciobanilor siberieni. Și și-au îngropat decedașii cu crenguțe de efedra, o plantă care era considerată medicinală în oazele din Asia Centrală.

„Am fost frapați de contrastul izbitor dintre izolarea lor genetică și conexiunile lor culturale. Nu este clar cum sau de ce au menținut o izolare genetică atât de strictă, dar deschiderea lor către adoptarea de noi tehnologii este ceea ce i-a făcut probabil să aibă succes în colonizarea oazelor deșertice din bazinul Tarim”, spune Warinnera, cercetătorul care realizează studiul alături de colegi din China, Germania și Coreea de Sud, potrivit El País.

Un nou studiu zguduie ipotezele exotice

Studiul „Originile genomice ale mumiilor din Bazinul Tarim din Epoca Bronzului” publicat zilele acestea în revista Nature, zguduie ipotezele exotice apărate de zeci de ani. Istoricul Victor Mair, profesor de limba chineză la Universitatea din Pennsylvania (SUA) și unul dintre experții de top în cazul acestor mumii, refuză să comenteze noua cercetare. „Cred că practic este defectuoasă”, s-a limitat el să afirme.

În urmă cu două decenii, Mair a publicat o carte de referință, „The Mummies of the Tarim” (editura Thames & Hudson). Coautorul acelui volum, arheologul James Mallory, crede că noul studiu este „extrem de interesant și valoros, deși rezultatele sale nu sunt atât de surprinzătoare”. Mallory de la Universitatea Queen’s din Belfast, Marea Britanie, este de părere că analiza genetică ignoră o a patra ipoteză „cronologic mai probabilă”: că Okunevo – o altă cultură de stepă eurasiatică din timpul epocii bronzului – au fost strămoșii oamenilor deshidratați din bazinul Tarim.

Mallory însuși a studiat deja în anul 2015 paralelele dintre aceste două societăți, suprapuse în timp în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. „Dacă ar fi comparat ADN-ul cu cel al lui Okunevo, ar fi un studiu mult mai robust”, argumentează expertul. Arheologul Paula Doumani Dupuy, de la Universitatea Nazarbayev (Kazahstan), a expus o altă părere într-un articol paralel din revista Nature. Aceasta crede că noua analiză „a răspuns deja la întrebarea despre originile genetice ale culturii Xiaohe”.

Căutarea rădăcinilor mumiilor a fost „inflamabilă” încă de la început. Mulți uiguri – minoritatea etnică musulmană și vorbitoare de turkmen care trăiește acum în regiune – doresc independența față de China și au îmbrățișat imediat mumiile unice Tarim, ale căror vechime de 4.000 de ani se presupune că le-ar acorda prioritate față de grupul etnic Han, majoritar în țără, dar care a sosit aproximativ două milenii mai târziu.

De fapt, așa cum a susținut însuși Victor Mair în urmă cu cinci ani , uigurii au ajuns în bazinul Tarim chiar și cu un mileniu mai târziu decât Han. Istoricul a mai dat asigurări că membrii culturii Xiaohe erau „un popor pașnic și egalitar”, fără arme sau diferențe mari de statut în mormintele lor. Ceea ce pare clar este că mumiile lor colorate nu au contributi cu nimic la războaiele din secolul XXI.