Ortografia are menirea să creeze prima formă de unitate deplină a limbii române în scrisul tuturor vorbitorilor care au trecut printr-o școală. La ora actuală se întâlnesc greșeli frecvente de exprimare, fie fonetice legate de accentuare, lexicale, pioneză în loc de piuneză, lexico-gramaticale, pleonasmul, cacofonia sau gramaticale, flexiunea incorectă.
Asupra celor din urmă ne vom opri, pentru că formulări precum: destui de harnici, câți mai mulți, noi-născuți, structură aflată în titlul articolului, se încadrează în categoria schimbărilor pe care le poate suferi un cuvânt, adică în flexiune.
Nou-născut este copilul care s-a născut de curând/prunc/sugaci/bebe. De exemplu:
„Nou” înseamnă făcut de curând, s-a născut de curând, care apare pentru prima dată. La o primă analiză a lui „nou” din „nou-născuți”, sigur ne gândim la adjectivul care s-a alăturat unui substantiv, în cazul în care „născut”este cel care a căpătat viață, a luat ființă, a venit pe lume.
Apoi, ne gândim la acordul ce trebuie făcut între cele două părți de vorbire. Dacă „născuți” este la numărul plural, atunci și „nou” va trece la plural, obținând forma „noi”. Împreună cu „născuți” ne duce la construcția „noi-născuți”. Așa se crede că este corect să spunem și să scriem. De ex.: „La o maternitate din București, toți noii-născuți au primit nota 10”.
Din explicația de la punctul 2, veți pricepe imediat că ați mers pe calea unui acord greșit.
Pentru a suprima orice nelămurire, combinația „nou” plus participiul verbului „a naște”, care este „născut/născută/născuți/născute” (după gen și număr), ne va determina să ne orientăm spre structura corectă.
Așa se face că exemplul de mai sus cu maternitatea și nota pruncilor trebuie să-l vedeți în felul acesta: „La o maternitate din București, toți nou-născuții au primit nota 10”.
„Nou” are valoare adverbială și, cum știm că adverbul este parte de vorbire neflexibilă (nu se
modifică după gen, număr, caz) este invariabil, chiar dacă repetăm, intenția de a-l acorda cu un substantiv din apropiere este inutilă. Acordul dintre „nou” și „născuți” nu este posibil.
În plus, înlocuim pe „nou” cu sinonimele „recent”, („tocmai”) care sunt adverbe. Tradus aici prin de curând. Îl trecem la plural. Va face recenți. Atunci, cum v-ar suna în urechi propoziția: Copiii recenți născuți la maternitatea din București au primit nota 10. Sau copiii noi născuți la maternitate au primit nota 10.
Da, îl putem folosi pe „nou” cu pluralul „noi” în exemple ca: noi metode de învățare, noile construcții urbane etc.
Concluzionând, pentru a vă scoate din acest hățiș al formelor, rețineți că în compusul „nou- născuți” se află adverbul „nou”. Împreună cu „născuți” (adjectiv provenit din verb la participiu) formează adjectivul compus „nou-născuți”, scris cu cratimă, pe care îl putem transforma în substantivele: prunci, sugari, bebeluși.
La fel se întâmplă cu: prost-crescuți, proaspăt-căsătoriți, nou-aleși/nou-alese/rău-platnici. De ex.:
Să evităm, așadar, pseudoadjectivarea adverbului, ca să fim capabili să scriem și să vorbim corect românește.