Cum se cultivă corect păstârnacul și cum rămâne sănătos până la recoltă

Păstârnacul, pastinaca sativa, este o legumă asemănătoare morcovului, dar de o culoare alb ocru cu un gust diferit, ușor mai dulce. Cultivat încă din evul mediu, păstârnacul și-a pierdut o vreme popularitatea, deși începe să fie din nou apreciat ca multe alte rădăcinoase vechi. Se consumă gătit, ca garnitură, în supe, ciorbe. Este bogat în fibre, glucide și minerale, are proprietăți antioxidante.

Când să cultivați corect păstârnacul și cum rămâne sănătos până la recoltă

Înființarea culturii

Pe suprafețe mici, semănatul se execută manual, în benzi de 4 rânduri, echidistante, la interval de 30-35 cm, cu distanță între benzi de 50 cm. Pe suprafețe mari, se seamănă cu mașina, fie pe teren plan, în rânduri echidistante, la interval de 50 cm, fie pe teren modelat, câte 3 rânduri pe stratul înălțat, la 40 cm distanță între ele și cu zone de protecție la rigole de 12 cm. Norma de semănat – este de 6-8 kilograme de sămânță la hectar.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Adâncimea de semănat – va fi în medie de 1,5-2 cm. Tăvălugitul se face imediat după semănat, cu un tăvălug ușor, mai ales pe solurile cu textură ușoară, pentru asigurarea contactului semințelor cu particulele de sol, cu efecte favorabile asupra răsăritului.

Lucrări de întreținere

Imediat după răsărirea plantelor, dacă apar buruieni, se face erbicidarea pe cale chimică sau mecanică (suprafețe mari), completate cu plivitul buruienilor rămase pe rând. Irigarea culturii se face atunci când solul nu este suficient de umed și întotdeauna în anii secetoși, prin 3-4 udări.

Semințele se seamănă din februarie până în iunie, dar în general din martie până în mai, mai devreme decât morcovul, pentru a le putea pregăti din toamnă, precum și pe parcursul iernii următoare. Ciclul vegetativ al păstârnacului este lung, durează între 5 și 7 luni între însămânțare și recoltare.

Semințele de păstârnac pot fi semănate direct în pământ, odată ce a trecut orice risc de îngheț, ca și în cazul morcovilor și altor legume rădăcinoase. Păstârnacul trebuie să aibă suficient spațiu în profunzime pentru a se dezvolta bine. În plus, preferă solurile foarte ușoare și bine drenate: nisipul poate fi amestecat cu pământul.

Semințele pot fi plantate în plin soare sau într-o parte ușor umbrită din grădină. Nu este foarte solicitant în ceea ce privește îngrijirea și întreținerea. Trebuie doar să smulgeți buruienile și să săpați în jurul plantelor, să le udați la fiecare 7- 10 zile sau mai mult în caz de secetă majoră.

Păstârnacului nu-i place solul uscat și este recomandabil să mulciți pentru a-l menține mereu umed între diferite udări.

Răsadurile sunt realizate în rânduri cu brazde puțin adânci distanțate la 30-40cm, la o adâncime de doar 1cm, deoarece semințele ar trebui să fie ușor acoperite. Este posibil să trebuiască să udați fundul brazdei dacă este foarte uscat înainte de a pune semințele. Faceți buzunare de 3 până la 4 semințe la fiecare 15 cm, apoi acoperiți cu sol fin, tamponați cu partea din spate a greblului și păstrați solul rece.

Când răsadurile au dezvoltat 2-3 frunze, păstrați-le doar pe cele mai viguroase dintre plante.

Combaterea dăunătorilor păstârnacului

Păstârnacul este o legumă deosebit de rezistentă, dar poate fi evident afectată de diverși agenți patogeni și dăunători. Combaterea lor se aplică la avertizare, cu maximă operativitate. Bolile frecvente la culturile de păstârnac sunt: mana (Plasmopara pastinacae) și pătarea frunzelor (Cercospora apii), iar dintre insecte, periculoasă este molia morcovului (Depressaria nervosa).

Când se recoltează păstârnacul

În prima etapă se va recolta păstârnacul provenit din semănături de toamnă şi apoi cel care provine din semănături de primăvară. Cel semănat în vară (iunie) poate fi lăsat eventual peste iarnă în câmp, fiind necesară protejarea sa, în iernile fără zăpadă, prin acoperirea cu bălegar păios sau cu frunze, urmând a fi recoltat primăvara.

Recoltarea păstârnacului este o lucrare destul de anevoioasă din cauza înrădăcinării adânci (în special la soiul Alb lung). Se procedează mai întâi la dislocarea rădăcinilor, după care acestea se smulg, se curăță de sol, se îndepărtează rozeta și se pun la păstrare.

Pentru consumul proaspăt eșalonat, rădăcinile se curăță de resturile de pământ, se reduce numărul frunzelor, lăsând numai 2-3, se leagă în legături de 3-5 rădăcini.

Păstârnacul se bucură de compania verilor săi morcovi , dar și de varză, ridichi, fasole, roșii și coriandru, însă trebuie ținut departe de salată, deoarece le blochează creșterea.