Home » Din București » 10 clădiri simbol din București. Care sunt și ce poveste incredibilă au

10 clădiri simbol din București. Care sunt și ce poveste incredibilă au

Manolică Anca / 18.06.2021, 14:38
10 clădiri simbol din București. Care sunt și ce poveste incredibilă au

Fiecare oraș din lume are câte un simbol specific, fie că este vorba despre o clădire, un monument, un parc sau pur și simplu o anume zonă. Este acel „ceva” care îl reprezintă. Iar Bucureștiul nu face excepție, deși este destul de greu de ales un singur simbol reprezentativ. Are atât de multe, și toate sunt superbe și cu o poveste absolut incredibilă în spate, încât este destul de greu să faci un clasament. Așa că, în acest articol, vom face doar o trecere în revistă a 10 clădiri simbol din București.

1. Clădiri simbol din București. Ateneul Român

Ateneul Român
Ateneul Român

Este unul dintre cele mai frumoase și cunoscute clădiri simbol din București. Se regăsește pe Calea Victoriei, în Piața George Enescu. Clădirii de astăzi i s-a pus temelia în 1886, după ce se mai încercase o variantă de Ateneu în Grădina Episcopiei, în vremea Văcăreștilor, dar a fost mutată pentru că era considerată a fi prea departe de centrul orașului.

De asemenea, pentru construirea sa a fost organizată, la sfârșitul secolului al XIX-lea, o campanie publică de strângere de fonduri, ce avea sloganul „Dați un leu pentru Ateneu!”. Operă a arhitectului francez Albert Galleron, Ateneul impresionează prin stilul neoclasic și eclectic, dar și prin pictura interioară.

2. Palatul Parlamentului

Sau Casa Poporului, cum i se mai spune. O găsim în zona parcului Izvor, pe așa-numitul Dealul Arsenalului. Deși nu este o clădire foarte veche, fiind construită între 1984 și 1989, aceasta a devenit simbolul Capitalei, cu o istorie foarte controversată în spate. Însă indiferent de ce s-ar spune, este o clădire impozantă, ce se întinde pe o suprafață de șapte kilometri pătrați.

Clădiri simbol din București. Palatul Parlamentului
Clădiri simbol din București. Palatul Parlamentului

Are 86 de metri înălțime și 92 de metri sub pământ. Dimensiunile și arhitectura sa (este a doua din lume, după Pentagon, la categoria clădiri administrative) atrag ca un magnet zeci de mii de turiști din toate colțurile lumii. Pentru a putea fi construită, Ceaușescu a comandat demolarea unor cartiere și a unei părți din Centrul Vechi al Bucureștiului, precum și a unei serii de clăridi importante: Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republica și Mănăstirea Văcărești.

Clădirea are 12 nivele la suprafață, 8 în subteran și este împărțită în 21 de corpuri, cu un total de 1100 de încăperi: 440 de birouri, peste 30 de săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, sală de concerte și două parcări subterane. La construcția ei au lucrat 200 de arhitecți si 20.000 de muncitori, în trei ture, 24 de ore pe zi. S-au folosit un milion de m3 de marmură, 2800 de candelabre și 3500 de tone de cristal, pe lângă tonele de ciment, oțel, lemn și sticlă.

3. Clădiri simbol din București. Arcul de Triumf

Arcul de Triumf
Arcul de Triumf

Monumentul impresionant comemorează, la fel ca Mausoleul de la Mărășești, Mausoleul și Monumentul Eroului Nescunoscut din Parcul Carol și Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, participarea României la Primul Război Mondial. Acesta a fost construit pentru a celebra proclamarea Unirii, între anii 1935-1936. Construcția, înaltă de 27 de metri are o formă paralelipipedică, fiind înconjurată de marmură de Ruschița, cioplită de sculptori autohtoni. Micul muzeu din interior poate fi vizitat doar cu ocazii speciale.

4. Cercul Militar Național

Cercul Militar Național
Cercul Militar Național

Bazele construcției au început să fie puse în anul 1912, zona care înainte se numea Piață Sărindarului, numindu-se apoi Piața Tricolorului. Sub clădirea Cercului se află temelia Mănăstirii Sărindar, construcție care a trecut prin tot felul de metamorfoze: biserică, mănăstire, visterie, han, bordel, spital de nebuni.

Construcția începută în vremea lui Matei Basarab a sfârșit prăbușindu-se la un moment dat, însă s-a ridicat ceea ce azi cunoaștem drept Cercul Militar. Astăzi, muzeul găzduiește numeroase colecții: uniforme românești și accesorii, armament medieval, modern și contemporan, accesorii de călărie, atelaje, harnasamente, tablouri, steaguri și medalii.

5. Clădiri simbol din București. Clădirea CEC

Clădiri simbol din București. Clădirea CEC
Clădiri simbol din București. Clădirea CEC

Situat pe una dintre cele mai vechi bulevarde ale Capitalei, Calea Victoriei, Palatul CEC este un adevărat simbol al Capitalei. La început s-a numit Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, urmând ca mai apoi să devină Casa de Economii și Consemnațiuni. Ca instituție bancară, CEC-ul a început să funcționeze în 1864, grație unei legi înființate de Alexandru Ioan Cuza.

Înainte de construirea acestei clădiri, în acel loc se afla biserica Sf. Ioan cel Mare, care a fost demolată. Actuala clădire a fost ridicată între anii 1897 și 1900, după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu influențe specifice arhitecturii franceze de sfârșit de secol XIX. Fiindcă s-a dezvoltat atât de repede și sediul ce înlocuia mănăstirea a devenit neîncăpător, el a fost demolat încă o dată și, pe la 1875, s-a reînceput construcția actualului sediu.

6. Biserica Stavropoleos

Biserica Stavropoleos
Biserica Stavropoleos

Ridicată în jurul anului 1724, aceasta se află în interiorul unui han. Deși a fost pe punctul de a se prăbuși în timpul unui cutremur din 1838, fundația a rezistat dar nu ca lăcaș de cult. În intervalul dintre cele două Războaie Mondiale a fost transformată în monument istoric, redevenind lăcaș de cult în 1940.

Construită în stil brâncovenesc, în centrul Capitalei, biserica poartă hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. În prezent, în fostul han locuiesc șase maici care își împart timpul între rugăciune și lucru. Locul este superb și foarte liniștit.

7. Clădiri simbol din București. Opera Română

Clădiri simbol din București. Opera Română
Clădiri simbol din București. Opera Română

A fost ridicată în anul 1953, de către arhitectul Octav Doicescu în vederea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților din acel an. Clădirea are o arhitectură impresionantă, pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, fiind montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă (sculptori Zoe Băicoianu și Boris Caragea), iar celălalt, zborul unor balerini (sculptor Ion Vlad). Are o capacitate de 2000 de locuri, în sala de spectacole regăsindu-se un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit.

8. Schitul Dârvari

Schitul Dârvari
Schitul Dârvari

Se află pe strada Icoanei, înconjurat de mari ziduri de piatră, care-l feresc de ochii trecătorilor. Are aproape două secole și a fost construit de Elena și Mihail Dârvari, cu scopul de a fi un lăcaș de rugăciune pentru ei și cei apropiați. A trecut prin multe transformări, ajungând să fie reconstruit din temelii în perioada interbelică. În 1956 comuniștii au închis acest lăcaș de cult, fiind redeschis abia în 1996.

9. Clădiri simbol din București. Casa Scânteii (Casa Presei Libere)

Casa Scânteii (Casa Presei Libere)
Casa Scânteii (Casa Presei Libere)

Este asociată cu „perioada roșie” a României, fiind construită între anii 1952 – 1957, în locul fostului hipodrom Băneasa. Acesta din urmă fusese închis la ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Până în anul 2007, Casa Scânteii a fost cea mai înaltă clădire din Capitală: se întinde pe 136.000 de metri pătrați, iar partea central are o înălțime de 85 de metri (13 etaje).

Ca stil arhitectural, predomină influențele staliniste. De altfel, întreaga clădire copiază arhitectura Universității de Stat moscovite „Lomonosov”, având multe elemente simbol comuniste: stema Partidului Muncitoresc Român, crucea socialistă în cinci colțuri, secera și ciocanul sau cele reprezentând industrializarea. După 1989, clădirea a fost redenumită, astăzi fiind cunoscută sub numele de Casa Presei Libere.

10. Palatul Cantacuzino din București

Palatul Cantacuzino
Palatul Cantacuzino

Cunoscut astăzi ca Muzeul „George Enescu”, palatul este opera marelui arhitect Ion D. Berindey. Finalizat în 1902, acesta a fost construit pentru Gheorghe Cantacuzino, zis „Nababul”, în stilul baroc francez. Clădirea impresionează atât prin arhitectura exterioară, cât și cea interioară, la care au lucrat mari artiști ai vremii: picturi murale realizate de Nicolae Vermont și Arthur Verona sau sculpturi de Emil Wilhelm Becker. Începând din anul 2007, Palatul Cantacuzino a fost inclus pe lista monumentelor de Patrimoniu European.