13:38
Performanța lui Timothée Chalamet în filmul Marty Supreme marchează unul dintre cele mai definitorii momente ale carierei sale. Sub direcția regizorului Josh Safdie, actorul îl aduce la viață pe Marty Mauser, un prodigiu al tenisului de masă a cărui ambiție depășește limitele convenționalului. Este un rol de o intensitate rară, care i a adus deja lui Chalamet Globul de Aur și o nominalizare la Premiile Oscar, confirmând încă o dată statutul său ca unul dintre cei mai importanți actori ai generației sale.
Cu ocazia lansării filmului Marty Supreme, Timothée Chalamet vorbește deschis despre conexiunea profundă cu acest personaj, despre presiunea succesului și despre sensul autentic al vocației sale.
Marty este un personaj condus de o determinare aproape brutală. Te ai regăsit în el?
Da, absolut. Și spun asta fără nicio ironie. Este probabil personajul care se apropie cel mai mult de cine eram eu înainte de a avea o carieră. Nu în toate privințele, nu este mereu admirabil, însă acea determinare feroce de a ți atinge scopul, de a nu accepta respingerea ca pe un verdict final, îmi este foarte familiară. La început, în industria filmului, respingerea este constantă. Iar în acele momente, singura persoană care crede cu adevărat în tine ești tu însuți.
Cariera ta a cunoscut o ascensiune foarte rapidă. Ai simțit vreodată că viața îți scapă printre degete, că te afli pe un drum diferit față de ceilalți?
Da, foarte clar, mai ales între 22 și 26 de ani. În perioada în care cariera mea a explodat, am simțit că totul mi se schimbă sub picioare, ca și cum realitatea pe care o cunoșteam dispărea. De aceea, Marty Supreme și A Complete Unknown sunt roluri de care sunt deosebit de mândru. Astăzi, cu tot zgomotul din jurul meu, faptul că pot să mă concentrez atât de profund asupra unui personaj este extraordinar. La început, nimeni nu are așteptări de la tine. Nu există distrageri. Acum, adevărata provocare este să le țin la distanță și să nu uit că cel mai mare dar din viața mea este faptul că pot fi actor.
Ai spus că scenele de tenis de masă au fost cele mai personale pentru tine. De ce?
Pentru că, în acest film, ping pong ul devine o metaforă perfectă pentru arta dramatică. Privit din exterior, poate părea ridicol, chiar umilitor. Dar pentru Marty, este visul absolut. Și am simțit nevoia să îl protejez. Această idee de a urmări măreția fără rușine, chiar dacă ceilalți o consideră exagerată sau absurdă, reflectă exact modul în care privesc actoria. Este o cale de viață prea neobișnuită pentru a aspira la mai puțin decât excelența.
Cum reușești să rămâi concentrat în mijlocul atenției mediatice și al presiunii exterioare?
Pur și simplu, mă deconectez complet. La propriu. Și nici nu cred că este vorba doar despre faimă. Astăzi, toată lumea este supusă judecății celorlalți. Trăim într o cultură anxioasă, aproape suspicioasă față de ambiție. Când lucrez, îmi închid telefonul. Îmi acord un interval clar în care devin acel personaj. Când l-am interpretat pe Bob Dylan, am avut două luni în care am fost Bob Dylan. Când voi mai avea vreodată această șansă? Niciodată. Așa că aleg să mă dedic complet. De ce nu aș da totul? Mă voi odihni când voi muri.
La 30 de ani, s-a schimbat relația ta cu această profesie?
Da. Chiar dacă știu că 30 de ani înseamnă încă tinerețe. Aceste roluri cer o energie imensă. Marty Supreme este la o intensitate de 9 din 10 în permanență, nu poți simula asta. Și uneori mă întreb sincer de câte ori voi mai putea ajunge la acest nivel. Ceea ce mă interesează astăzi este o formă de autoritate artistică. Nu control total, ci sentimentul că am o viziune interioară puternică și că aceasta există cu adevărat în film.
Ce ți ai dori ca publicul tânăr să înțeleagă din Marty Supreme?
Sper să înțeleagă că poți crede în visul tău fără rușine. Simt o oboseală în rândul generațiilor tinere, o anumită deziluzie, și nu este vina nimănui. Dar acest film vorbește despre asumarea propriei ambiții. Despre dreptul de a visa foarte sus, chiar dacă nu este la modă. Dacă Marty Supreme poate oferi această permisiune, atunci voi fi extrem de mândru.
Loredana Salanță
2 februarie 2026
