8 curiozități despre Castelul Peleș. Ce comoară se ascunde sub castelul din stațiunea Sinaia

Comoara din stațiunea Sinaia, Castelul Peleș este unul dintre cele mai spectaculoase simboluri ale României. Construit ca reședință de vară, era invidiat de familiile regale din toată Europa. Însă puțini știu ce s-a întâmplat, de fapt, în momentul în care a fost așezată prima piatră de temelie a clădirii. De ce le-a fost frică soților Ceaușescu să intre în Peleș?

Castelul Peleș, visul împlinit al lui Carol I

Povestea fabuloasă a Castelului Peleș începe în 1866, când principele Carol I, abia ales domn al României, se îndrăgostește de peisajele din Sinaia, ce era, la acea vreme, un mic sat de munte numit Podul Neagului. Este momentul în care decide construirea unui castel într-un loc retras și pitoresc: Piatra Arsă. În 1872, Carol I cumpără terenul de 1.000 de pogoane. Ca să poată plăti costurile pământului și construcției, regele a fost nevoit să își vândă o moșie din Germania. Lucrările încep un an mai târziu, sub îndrumarea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman. 300 de muncitori s-au luptat, timp de doi ani, să stăpânească elementele capricioase ale terenului de munte, precum cursurile subterane de apă sau alunecările de teren. Toate lucrările au fost supravegheate, în detaliu, de Carol I.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

„La această clădire se întâlneau 100 de costume naționale și se auzeau vorbindu-se 14 limbi” – este descrierea pe care o face chiar Regina Elisabeta, despre lucrările la care participau meșteri din întrega lume, pentru ridicarea Castelului Peleș:

„Italienii lucrau la zidărie, românii cărau materialele, ţiganii duceau piatra şi varul, albanezii şi grecii ciopleau piatră, germanii şi ungurii lucrau la lemnărie, turcii ardeau cărămidă, se aflau maeştri polonezi şi vătafi cehi, francezii desenau, englezii măsurau. Astfel încât la această clădire se întâlneau 100 de costume naţionale deosebite şi se auzeau vorbindu-se 14 limbi.”

Carol I vedea Castelul Peleș ca „sediul” noii sale dinastii. Clădirea a devenit reședința de vară a familiei regale române și a fost gazda multor personalități ale vremii: de la scriitori, muzicieni, până la regi și regine. Cel mai important „musafir” a fost însuși Franz Joseph, Împăratul Austro-Ungariei, care ar fi fost fascinat de frumusețea și bogăția castelului.

Castelul Peleș a fost și martorul unora dintre cele mai importante momente din istoria României. În sălile sale s-au ținut Consiliile de Coroană, în 1914, când s-a hotărât neutralitatea României din Primul Război Mondial, și 1925.

8 curiozități despre Castelul Peleș

1. Castelul Peleș a fost construit din banii personali ai Regelui Carol I, care a evitat să folosească bani din lista civilă. Astfel, terenul pe care a fost ridicat și clădirea nu au aparținut niciodată Domeniului Coroanei, ce reprezenta o colecție de proprietăți ale statului doar puse la dispoziție suveranului. După moartea Regelui Carol I, Castelul Peleș a fost moștenit de Regele Ferdinand I și, apoi, de succesorul dinastic al acestuia, Regele Mihai.

2. După finalizarea construcției, la sfârșitul secolului ai XIX-lea, Castelul Peleș era printre cele mai moderne reședințe regale din Europa, având electricitate, lift interior și încălzire centrală. A fost primul castel complet electrificat de pe continent. Printre tehnologiile moderne de la Peleş se mai numără plafonul de sticlă mobil al Holului de Onoare şi aspiratorul central de praf, şi el funcţional în prezent.

3. În Castelul Peleș s-a născut Regele Carol al II-lea, primul rege al dinastiei născut în România și primul botezat în religia ortodoxă. Regele Mihai a venit pe lume, în 1921, la Foișor. Tot la Peleș s-a stins din viață, în toamna anului 1914, Regele Carol I, iar în apropiere, la Pelişor, Regina Maria şi-a trăit ultimele zile, în vara lui 1938.

4. Lucrările au început în 1873, cu nici mai mult nici mai puțin de 300 de muncitori, a căror activitate era supravegheată de Carol I. Castelul Peleș este prima construcție din România a cărei fundație a fost făcută din beton. Materialele de construcţie folosite sunt, în cea mai mare parte, de provenienţă românească: zidăria este făcută cu pietriş din râul Prahova, piatra a fost extrasă din carierele de la Piatra Arsă şi Lunca Mare, piatra verde adusă de la Slănic, lemnul din pădurile din împrejurimi, iar cărămizile au fost coapte pe şantier. De asemenea, zidarii şi tâmplarii au fost meşteri români.

5. Ceremonia oficială de punere a pietrei de temelie a avut loc la doi ani după începerea lucrărilor, în 1875. În cadrul ceremoniei, la fundația Castelului Peleș au fost depuse două pergamente, așezate într-un tub de sticlă, închis într-unul de plumb, precum și co colecție de monede de aurs de 20 de lei, bătute în număr redus, primele monede românești cu chipul domnitorului Carol I. Pergamentele conțin declarația de intenție și actul de fundație al Castelului Peleș și se află și astăzi în același loc.

6. Castelul Peleș are 160 de camere și mai mult de 30 de băi. Turnul central are o înălțime de 66 de metri. Peleșul are și o sală de teatru, cu 60 de locuri plus loja regală. Vitraliile au fost aduse din Elveția și Germania, datând din secolele XV și XVII. De jur împrejurul său, Castelul are șapte terase decorate cu statui din piatră, fântâni și vase ornamentale din marmură de Carrara.

7. În 1948, după abdicarea Regelui Mihai, Castelul Peleș a fost confiscat de comuniști. În 1953, a devenit muzeu, cu toate că el putea fi vizitat încă de pe vremea lui Carol I. În 1975, Nicolae Ceaușescu a cerut închiderea Peleșului, domeniul de la Sinaia fiind numit „zonă de interes protocolar”. Până în 1989, singurele persoane care au avut acces în Castelul Peleș au fost angajații care se ocupau de întreținere, personalul militar și cei care asigurau paza.

8. Soților Ceaușescu le-ar fi fost teamă să intre în Castelul Peleș. Cunoscută fiind „pasiunea” lor pentru demolare și redecorare, muzeografii au încercat să îi sperie pe soții Ceaușescu, după apariția unui zvon potrivit căruia dictatorii ar fi vrut să-și stabilească o reședință de protocol la Peleș. Li s-a spus că în interiorul castelului creștea o ciupercă ce atacă elemente din lemn și care era periculoasă pentru sănătatea omului. Prudenți, soții Ceaușescu au petrecut o singură noapte la Castel, dormind în Foișor.