A-și da arama pe față: cum a luat naștere expresia și ce semnifică

Limba română a dezvoltat multe expresii în timp, unele au fost folosite din antichitate iar altele în ultimile secole. Indiferent de complexitatea lor, multe expresii nu au fost nici în ziua de azi deslușite de români, chiar dacă le folosesc mai des. Una dintre expresii ridică aceeași problema. Cum a luat naștere expresia „a-și da arama pe față” și ce semnifică, de fapt?

„A-și da arama pe față”, expresie folosită încă din Evul Mediu

Limba română are multe cuvinte cu influențe din limba slavă. Rusa, sârba și croata și-au pus amprenta asupra limbii române, la fel ca și engleza, franceza și germana.

În termen popular, atunci când spui despre cineva că „și-a dat aramă pe față” spui de fapt că această persoană își arată adevăratul caracter. Expresia își are originile încă din Evul Mediu și are o legătură cu monedele folosite în aceea perioadă.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Definiţia cuprului ar fi: metal de culoare roșiatică, extrem de maleabil, de ductil și foarte bun conductor electric, mai exact este vorba despre cupru. (Sursă: dexonline.ro).

Falsificarea monedelor și strategiile militare au dus, cel mai probabil, la apariţia acestei expresii. În Evul Mediu, banii erau confecționați din aur și argint. Prin urmare, dorința de a le falsifica era extrem de mare, iar acestea se fabricau din cupru (aramă) și se suflau cu aur sau argint.

După o perioadă, stratul subțire al metalului prețios se ducea și rămânea arama, de aici și explicația pentru apariția expresiei, „a-și da arama pe față”.

Originea celebrei expresii

„Monedele falsificate erau din aramă şi poleite cu aur sau argint şi în urmă utilizării îndelungate se ducea poleială de aur şi rămânea aramă, iar de aici avem expresia `a-şi da aramă pe faţă`. Având în vedere că monedele aveau aversul, în general cu faţa Cezarului, a regelului, iar pe revers altceva – o altă figură heraldică – în momentul în care se ducea poleială, se ducea de pe faţa împăratului, a celui care a emis moneda şi se vedea aramă. Atunci s-a făcut conexiunea cu `a-şi da arama pe faţă’”, a explicat profesorul Ilie Gherheş, doctor în istorie, potrivit adevărul.ro.

Falsificarea monedelor era, de fapt, o strategie de atac. Această metodă nu era folosită doar pe teritoriul țării noastre ci și de domnitorii țărilor vecine. Conducătorii trimiteau negustorii în târgurile din țările vecine pentru a răspândi moneda falsificată.

„Pentru că ţăranul nu pricepea că aceasta e o strategie a vecinului şi se întreba cum de stăpânul lui nu e în stare să prevină aşa ceva. Deci această expresie vine şi din revolta omului care a fost păcălit”, a mai spus profesorul Ilie Gherheș .

Ulterior, negustorii și vameșii erau revoltați pentru că nu mai puteau revinde produsele, cum ar fi blănuri, țesături și chiar animale, deoarece se devalorizau. În acest fel, cetățenii erau adesea revoltați și își blamau conducătorul.

Practica de destablizare monetară a ţărilor vecine a fost folosită în Evul mediu, dar potrivit istoricului Ilie Gherheş s-a folosit şi în perioada contemporană. El a arătat că în istoria Germaniei naziste, s-au tipărit milioane de bancnote false care au fost plasate în Marea Britanie, pentru a se distruge încrederea în moneda naţională.