Home » Life & Style » Câtă hârtie se face de fapt dintr-un copac. Răspunsul surprinzător

Câtă hârtie se face de fapt dintr-un copac. Răspunsul surprinzător

Voicu Costin / 03.04.2022, 09:00
Câtă hârtie se face de fapt dintr-un copac. Răspunsul surprinzător

Hârtia este unul dintre cele mai utilizate instrumente de către om în fiecare zi. Fără invenția ei, omenirea nu ar fi ajuns niciodată atât de dezvoltată, mărturie stau papirusurile (o formă a hârtiei), dar și manuscrisele lăsate de secole, întregii omeniri, cu secrete legate de evoluția lumii. În ziua de astăzi învățăm de pe hârtii, lucrăm pe hârtii și suntem înconjurați de hârtii. Cum a apărut hârtia în viața oamenilor și câtă hârtie se obține dintr-un copac?

Ce este hârtia?

Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe care se poate scrie, desena, tipări, picta. Este considerat un material de bază în domeniul ambalajului, al creării de filtre etc.

Cum se obţine hârtia?

Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor.

Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esență moale, în special cea a coniferelor, datorită existenței fibrelor de celuloză în structura oricărei plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez.

Cum se fabrică hârtia?

Fabricarea hârtiei se face dintr-un amestec de diferite tipuri de arbori. Cea mai mare cantitate este făcută din pini, iar alți copaci sunt utilizați pentru a crea celuloză care va deveni hârtie.

Și tipurile copacilor aleși pentru obținerea hârtiei sunt diferiți. Unii vor fi mai subțiri, alții mai groși, unii mai înalți, alții mai scunzi.

Câtă hârtie este produsă de la un copac, în medie?

Se estimează că un pin standard, cu un trunchi utilizabil de aproximativ 14 metri și un diametru de 20 centimetri, va produce aproximativ 10.000 de coli de hârtie. Pentru 500 de coli (un top de hârtie) sunt necesare doar 5 procente dintr-un copac.

Cum tipurile de hârtie diferă, putem spune că, pentru tipărirea de înaltă calitate și reviste va necesita mai multă pastă. Astfel, o tonă de hârtie cretată de revistă este obținută din peste 15 copaci. Pentru hârtia folosită pentru ziare, este nevoie de aproximativ 12 copaci pentru a crea o tonă de ziar.

Procesul de fabricare a hârtiei a fost criticat pe larg de ecologiști, deoarece contribuie la poluare. Fabricarea hârtiei are un impact asupra mediului, întrucât distruge copacii în acest proces.

În ultimii 40 de ani, consumul de hârtie a crescut cu 400%. Conform statisticilor, peste două milioane de copaci sunt tăiați în fiecare zi pentru consumul global de hârtie, ceea ce înseamnă că patru miliarde de copaci sunt tăiați în fiecare an pentru a satisface nevoile noastre de hârtie. Este o cantitate enormă de copaci sacrificați!

Istoria apariției hârtiei în lume și în România

În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecționată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, țesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă și întinsă pe o foaie.

Un document indică precis că hârtia a fost descoperită în anul 98, însă procedeul de fabricare a fost ținut secret până secolul al VIII-lea, când un centru însemnat de producere a hârtiei a dat drumu la producţie. Hârtia, sub forma pe care o cunoaștem astăzi, a fost inventată în China anului 105 de către un eunuc de la Curtea Imperială, pe nume Cai Lin.

Hârtia sa reprezenta un amestec de coajă de copac, năvoade și lemn de bambus, pe care le presase și din care obținuse un material foarte subțire, pe care se putea scrie cu ușurință. Hârtia a ajuns în Bagdad în 793, în Siria și Egipt în 900 și în Africa de Nord puțin după aceea. În Europa hârtia a ajuns târziu, abia prin anii 1100 iar prima fabrică de hârtie din Europa este deschisă în 1150 la Valencia, Spania.

Mai târziu au apărut fabrici și în Franța, Germania, Anglia, iar în România primele fabrici s-au construit în 1539 la Sibiu și în 1546 la Brașov. Primul act oficial scris pe hârtie este dat de Mircea cel Bătrân Mănăstirii Tismana în anul 1406.