Primul lucru la care te gândești atunci când spui Delta Dunării este o masă copioasă tradițională de pește. Fie că este vorba de borș de pește, storceag sau pește prăjit cu mămăligă și mujdei, toată lumea este încântată de delicatesele culinare din pește. Iată ce condimente se folosesc pentru a obține un pește fix ca în Deltă.
Gustul minunat al peștelui din Delta Dunării te-a încântat și pe tine? Vrei să încerci să faci o astfel de rețetă și tu acasă? Iată ce condimente se folosesc pentru a obține un pește gustos.
Iar dacă încă nu ai ajuns în Delta Dunării, dar intenționezi să o faci cât de curând, iată doar câteva din preparatele tradiționale care încântă turiștii de fiecare dată prin gustul lor savuros. Nu ar trebui să le ratezi. Nu există excursie în Delta Dunării fără un pește bun pus pe masă. Trebuie să știi că unele diferă în funcție de regiuni.
Ciorbele și supele de pește sunt preparate în România, Bulgaria, Ucraina, sau partea de nord a Serbiei, din legume și pește fără adaosuri de condimente în exces. În nord-vestul Serbiei, Croația, Ungaria și Slovacia, acestea sunt mai consistente, ca un fel de gulaș de pește, în care se folosește foarte multă boia de ardei, conform specificului de ciorbă-gulaș ungurească.
Peștele umplut cunoaște o istorie bogată care începe în Ţara Sfântă, traversează Spania şi Europa Centrală, continuând apoi prin Rusia şi Ucraina, pentru a ajunge, în final, în Delta Dunării, prin lipoveni şi haholi. Acest preparat provine din tradiţia evreiască a peştelui umplut (Gefilte fish), o mâncare festivă prin excelență servită de Shabbat. Influența evreiască se observă și în secolul XIX, atunci când au început să apară chiftelele, perişoarele de peşte, sarmalele de peşte, dovlecei sau ardei umpluţi cu peşte, iar mai recent, cârnaţii de peşte. Această umplutură era o metodă de a face mai multă mâncare de pește, combinându-l cu legume, pentru a hrăni cât mai mulți membri ai familiei.
Plachia de pește este un fel de mâncare special pregătit adesea la ocazii festive. În preparea acestuia se folosește șalăul, crapul sau carasul. În gospodărie, plachia se mai gătește și dacă în urmă cu două zile s-a mâncat în casă peşte prăjit şi a mai rămas.
Bucătăria tradiţională lipovenească este alcătuită din două componente principale. Prima constă în elementele preluate din bucătăria pescărească dobrogeană, cu mâncări specifice precum borş de peşte, crap la proţap, ştiucă umplută, malasolcă (cartofi noi fierţi în coajă, peşte şi mujdei), crap pe varză, chifteluţe din peşte, icre, ciorbă de perişoare de peşte, nalangâte (clătite pregătite la casele lipovenești), iar a doua constă în elemente din rădăcinile etnice ale lipovenilor, mai precis influenţa bucătăriei ruseşti, cu mâncăruri precum bors s kapustoi (borş rusesc), pahleopka (ciorbă de cartofi), lipioschi (lipii), pirozhki (piroşti, piraşchii), vareniki (colţunaşi), blinî (clătite), psovnik (budincă de orez), priazhenie (gogoşi umplute).