Ce este certificatul de integritate comportamentală și la ce este folosit

În 2019, odată cu implementarea de către Poliția română a Registrului Naţional automatizat, ce are în vedere persoanele care au comis infracţiuni sexuale sau abuzuri împotriva minorilor şi persoanelor vulnerabile, a apărut și un document numit certificat de integritate comportamentală.

Ce este certificatul de integritate comportamentală

El este necesar acolo unde angajații lucrează cu elevii, deci în instituțiile de învățământ, dar și în altele, cum ar fi cele de sănătate, protecție socială sau în oricare alt loc unde aceștia intră în contact cu vârstnicii, copii, ca să nu mai vorbim despre persoanele cu dizabilități, deci supuse vulnerabilității.

Prin urmare, certificatul de integritate comportamentală reprezintă dovada că o persoană fizică nu se regăsește în Registrul național printre cele care au comis infracțiuni cum ar fi: trafic de persoane, de minori, proxenetism, exploatarea minorilor în legătură cu cerșetoria, prostituție infantilă, violul, hărțuire sexuală, pornografie infantilă, ultraj contra bunelor moravuri, incest etc.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Certificatul de integritate comportamentală are caracter obligatoriu pentru instituțiile enumerate anterior și se eliberează, la cererea titularului/împuternicitului acestuia, de către secţia de Poliţie din raza domiciliului. Termenul de valabilitate al documentului este de şase luni.

Instituţiile de învăţământ, de sănătate sau protecţie socială pot primi şi ele o copie a certificatului, numai cu acordul persoanei verificate.

Conform mediafax.ro, la începutul anului 2020, peste 45.000 de persoane înscrise în evidenţele cazierului judiciar făceau şi obiectul Registrului național automatizat, ele săvârşind infracţiuni prevăzute de Legea nr. 118 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial cu nr. 522 din 26.06.2019, după ce a fost adoptată de Parlamentul României.

La ce este folosit certificatul de integritate comportamentală

Pentru a ști mai exact dacă o persoană se regăsește în acest fel de evidență/registru, de pe portalul legislatie.just.ro, redăm mai jos câteva prevederi ale legii.

Articolul 1(1): “În scopul prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală, precum și pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, denumit în continuare Registrul.

(2) Registrul reprezintă un mijloc de cunoaștere, supraveghere și identificare operativă a persoanelor care au comis infracțiuni prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

a) infracțiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 210;

b) infracțiunea de trafic de minori prevăzută la art. 211;

c) infracțiunea de proxenetism prevăzută la art. 213;

d) infracțiunea de exploatare a cerșetoriei prevăzută la art. 214;

e) infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie prevăzută la art. 215;

f) infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate prevăzută la art. 216;

g) infracțiunea de folosire a prostituției infantile prevăzută la art. 216^1;

h) infracțiunea de viol prevăzută la art. 218;

i) infracțiunea de agresiune sexuală prevăzută la art. 219;

j) infracțiunea de act sexual cu un minor prevăzută la art. 220;

k) infracțiunea de corupere sexuală a minorilor prevăzută la art. 221;

l) infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale prevăzută la art. 222;

m) infracțiunea de hărțuire sexuală prevăzută la art. 223;

n) infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual prevăzută la art. 299;

o) infracțiunea de pornografie infantilă prevăzută la art. 374;

p) infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prevăzută la art. 375;

q) infracțiunea de incest prevăzută la art. 377;

r) infracțiunile prevăzute la lit. a)-q), astfel cum erau prevăzute în Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României sau în legi speciale, având aceleași elemente constitutive”.

Articolul 4 al acestei legi se referă la comunicarea datelor din Registru. Aceasta se face în condițiile prezentei legi: „cu respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale prevederilor legale în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal”.

La art. 5 se specifică faptul că registrul: „se constituie ca o evidență distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(3) Registrul poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliției Române”.