Cine a fost Barbara Ubryk, femeia închisă de maici timp de 21 de ani. Ce păcat mare ar fi săvârșit și ce s-a ales de ea

Cine a fost Barbara Ubryk, femeia închisă de maici timp de 21 de ani. A trecut prin niște chinuri groaznice, pentru ceva ce ar fi făcut cu sau fără voia ei. Află întreaga ei poveste cutremurătoare.

Cine a fost Barbara Ubryk, femeia închisă de maici timp de 21 de ani

Anna Ubryk, pe numele său real, s-a născut în Polonia, pe 14 iulie 1817.  Din păcate, părinții ei au murit când ea era încă un copil, forțându-le pe ea și pe cele trei surori ale ei să se descurce singure. Până la dispariția lor prematură, părinții săi erau extrem de religioși, așa cum era foarte obișnuit în Polonia la acea vreme. Datorită acestui fapt, religia a devenit o parte foarte mare din viața celor patru surori Ubryk.

În 1838, pe când avea 21 de ani, a decis să se alăture unei mănăstiri și se dedice lui Dumnezeu. Ea a petrecut etapa de pregătire de doi ani pentru alăturare la o mănăstire, „Nowicjat”, din Varșovia, împreună cu surorile Wizitek. Din păcate, în această perioadă ea a prezentat simptomele unei boli mintale, lucru care le-a îngrijorat foarte tare pe maici. Din păcate, ea nu a putut termina cei doi ani aici.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

După o scurtă pauză în 1840, Anna a decis să încerce să se alăture din nou unei mănăstiri, însă această încercare va avea loc în Cracovia. Va fi la Mănăstirea Karmelitan Bose Sisters, una diferită de toate celelalte mănpstiri din Polonia pentru regulile sale extrem de stricte. Călugărițelor care erau la această mănăstire din această mănăstire li s-a interzis să părăsească vreodată terenul mănăstirilor. Anna a petrecut aproximativ un an completându-și pregătirea pentru a se alătura și, prin încheierea sa, și-a făcut jurămintele și a acceptat un nou nume, Barbara. După cum sa menționat anterior, Barbara a fost foarte religioasă de-a lungul vieții sale și decizia de a intra într-o mănăstire închisă a fost cu siguranță una calculată.

Suferea de o formă extremă de nimfomanie

Începuturile au fost bune pentru Barbara, însă, după câteva luni, problemele ei mentale au început să se manifeste tot mai urât. Mai târziu, s-ar fi descoperit că suferea de o formă extremă de nimfomanie, o dorință sexuală incontrolabilă sau excesivă, pe care nu era în măsură să o satisfacă, lucru care o va determina să devină instabilă mental. Începea să râdă în hohote în biserică, fără să reacționeze când este strigată pe nume, alerga complet goală, dansând și cântând. De asemenea, uneori se învârtea agresiv și arunca cu țigle după colegele ei surori.

Barbara a fost acuzată de nimfomanie, posesie satanică și isterie. Printre miturile apărute se spune că aceasta ar fi avut aventuri cu mai mulți preoți. A fost întemnițată, însă în 1848, după ce și-a petrecut 8 ani din viață la această mănăstire, a început să se izoleze din voință proprie, închizându-se în mod intenționat în camera ei și refuzând intrarea oricui. Într-o zi, ușa dormitorului ei a fost deschisă cu forță și cele mai mari temeri ale călugărițelor s-au împlinit, era goală, dansa în camera ei și ignora complet orice apel. Pentru a apăra prestigiul mănăstirii, măicuțele au decis să o închidă într-o cameră obscurtă, asemănătoare unei celule de închisoare, mică, fără pat.

Măicuțele au anticipat inițial că acest lucru va dura puțin, până când starea mentală a Barbarei va deveni mai bună, însă nu s-au așteptat niciodată că acest lucru se va transforma într-o tortură de 21 de ani. Conform relatîrilor martorilor oculari la momentul respectiv, izolarea a avut efectul opus asupra Barbara. Devenise un lucru foarte obișnuit ca Barbara să atace pe oricine intra în cameră pentru a avea grijă de ea sau pentru a-i aduce hrana.

Cine a fost Barbara Ubryk. Scrisoarea care a schimbat totul

Barbara avea să-și petreacă 21 de ani din viață în acea cameră, mai mult decât probabil și-ar fi petrecut restul vieții în interiorul acelor ziduri până când o scrisoare a schimbat totul. La 20 iulie 1869, tribunalul din Cracovia a primit o scrisoare anonimă. Scrisoarea descria cum sora Ubryk a fost ținută în condiții monstruoase timp de mulți ani, în mod ilegal, de călugărițe. Scrisoarea a câștigat atenția curții întrucât menționa numele de familie al Barbarei, lucru pe care călugărițele l-au folosit foarte rar de când și-au schimbat prenumele după ce au fost acceptate în mănăstire.

Obținerea accesului la mănăstire nu a fost deloc ușor, deoarece a necesitat permisiunea episcopului Antony Galedzki. Membrii Comitetului susțin că, atunci când ușa a fost deschisă, a izbucnit o duhoare groaznică, o combinație de putregai și fecale. Chiar sub celulă se afla rezervorul principal de salubrizare care stoca toate deșeurile din întreaga clădire. În colțul îndepărtat al camerei zăcea o Barbara foarte subnutrită, care cântărea abia 34 de kilograme. Era goală și murdară, părul tăiat scurt și corpul acoperit de murdărie și vânătăi. Din păcate, încă nu i s-a permis să părăsească mănăstirea în conformitate cu regulile sale, astfel încât comitetul nu a putut să o ia. , a doua zi un medic a vizitat-o ​​pentru a cerceta femeia înfometată.

A văzut lumina zilei după 21 de ani

Odată ce episcopul a aflat că scrisoarea este adevărată, el a ridicat imediat interdicția și Barbara a fost dusă la spital. Aceasta a fost prima dată în ultimii 21 de ani când a văzut lumina soarelui și a putut respira aer sănătos. Medicii au ajuns la concluzia că nu este sănătoasă din punct de vedere mentau, dar nu au putut stabili dacă aceasta provine din propria ei natură sau de la izolarea prelungită.

Povestea s-a aflat rapid, mii de oameni luând cu asalt clădirea în care fusese ținută Barbara. Aceștia cereau ca măicuțele vinovate să fie pedepsite. Între timp, o anchetă a poliției fusese începută și a reușit să afle cine era direct implicat în închisoarea ilegală a Bărbarei. Patru călugărițe au fost găsite implicate și, în consecință, au fost acuzate. Ulterior a fost descoperit autorul scrisorii originale, era un contabil care lucra în mănăstire pe numele de Antoni Gasiorowski. Nu o văzuse niciodată pe Barbara, dar relatările și zvonurile pe care le auzise au fost suficiente pentru a-l convinge că trebuie să facă ceva și să o salveze pe biata femeie.

În instanță, niciuna dintre călugărițe nu a fost acuzată, întrucât instanța nu a putut stabili dacă daunele psihologice aduse Barbara au fost cauzate anterior de starea Barbara sau dacă a fost un efect al închisorii prelungite. Maicile au fost chiar lăudate pentru că au avut grijă de una dintre ele, atunci când nu le-au fost disponibile alte opțiuni. Acest lucru pare inuman privind din perspectiva omului modern, dar în mod legal călugărițele nu au făcut nimic rău, deoarece respectau doar regulile stricte pe care juraseră să le respecte.