Home » Life & Style » Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Tradiții și obiceiuri

Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Tradiții și obiceiuri

Ileana Mladinoiu / 05.10.2022, 16:57
Cine a fost Sfânta Parascheva și de ce este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Tradiții și obiceiuri

Sfânta Cuvioasă Maica Parascheva, sau Sfânta Vineri în denumirea populară, este prăznuită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an, la 14 octombrie, dar cinstită mai cu seamă în Moldova,  deoarece moaștele ei se găsesc la Iași, ca izvor de bine­cu­vân­ta­re și însă­nă­to­șire duhovnicească și trupească pentru cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlo­ci­toa­re către Preamilostivul Dum­ne­zeu.

Cum a pătruns numele de Parascheva în onomastica creștină/etimologie

În onomastica creștină, numele de Parascheva a pătruns pe filieră grecească, provenind de la grecescul „parascheve” care înseamnă vineri. Şi, cum vineri este momentul dinaintea Sabatului, atunci când se fac pregătirile pentru sărbătoare, am putea spune că etimologic numele de Parascheva se traduce propriu-zis prin pregătire.

Cât priveşte corespondentul slav, acesta este „petka”, tradus prin a cincea zi a săptămânii, adică tot vineri. De aici supranumele de Sfânta Vineri. Cuvioasa Parascheva ținea vinerea, în ziua răstignirii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, post negru în rugaciune și fapte de milostenie.

Cine a fost Sfânta Parascheva. Principalele tradiții și obiceiuri

Sfânta Parascheva s-a nascut în Epivata din Tracia de Est, astăzi Boiados, în Bulgaria, localitate pe țărmul Mării Marmara în apropiere de Constantinopol (Istanbulul de azi ), capitala imperiului Bizantin, la începutul secolului al XI-lea, într-o familie creștină cu mare râvnă pentru cinstirea lui Dumnezeu. Postul, rugăciunea și biserica făceau parte din modul lor de viață.

În istoria si descrierea vieții sfinților, se relatează că Parascheva a mai avut un frate, care s-a călugărit. La vârsta de 15 ani, s-a dedicat vieții monahale. Actualmente, este recunoscută mai ales de Bisericile Ortodoxe din România, Grecia, Bulgaria, Rusia și Serbia.

Copilăria și-a petrecut-o în casa părinților sub ocrotirea lor. Se spune că pe când avea zece ani și se afla în biserică a auzit cuvântul Evangheliei: „Oricine voiește să vină dupa Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”.

La chemarea Mântuitorului Hristos, Sfânta Parascheva va începe să dăruiască tot ce avea, lăsându-se pe ea însăși în lipsuri. După ce părinții săi au murit, vinde moștenirea ce i-a revenit, banii împărțindu-i săracilor. La îndemnul călugărilor și al călugărițelor, pleacă în ținutul Pontului pe la mănăstiri. Vreme de 5 ani locuiește la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, plecând apoi spre Țara Sfântă.

A văzut Ierusalimul, după care s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului. După cum scrie Mitropolitul Varlaam al Moldovei, în Cazanie, aici, Sfânta Parascheva „nu mai avea grijă nici de vesminte, nici de mâncări și de mese, nici de casă sau slujire, ci numai de curățirea sufletului”.

Ce i-a spus îngerul care i-a apărut în vis

Când avea 25 de ani un înger i-a apărut în vis spunându-i să se întoarcă în locurile natale, ca să-și depună trupul în pamântul strămoșesc pentru călătoria ce avea să o facă spre Părintele Ceresc. A plecat din pustiul Iordanului spre pământul natal, la chemarea lui Dumnezeu făcută prin îngerii Săi slujitori, dar s-a oprit pentru rugăciune la Constantinopol. Revenind în Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine,  necunoscută de oamenii din împrejurări și-a continuat puțina viață pe care o mai avea de dus în aceeași asceză.

La puțin timp, Parascheva se mută la Domnul, după o viată în rugăciune, post și sărăcie materială. A fost îngropata ca o străină. După mulți ani, s-a întâmplat ca o corabie să naufragieze în apele mării. Trupul unui marinar înecat a fost adus de ape la țărm. Descoperit de oamenii din împrejurimi, aceștia au săpat o groapă și l-au îngropat. Însă, într-una din nopți, Sfânta s-a arătat în vis unor localnici cărora le-a cerut să mute trupul marinarului îngropat lângă trupul său.

Astfel, Dumnezeu a vrut să arate cine este Sfânta Parascheva, iar oamenii i-au descoperit „trupul neputred și plin de mireasmă”. L-au luat cu lumini și cu tamâie și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Epivat. În urma rugăciunilor creștinilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște au loc tot felul de vindecări miraculoase. Această veste s-a răspândit în Tracia și în Peninsula Balcanică, iar Patriarhia de Constantinopol a procedat la canonizarea ei.

Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași

Moaștele Sfintei Parascheva au fost strămutate în mai multe locuri datorită evenimentelor istorice ce au urmat. De exemplu, în urma Cruciadei a patra când latinii romano-catolici cuceresc Bizanțul în 1204,  moaștele Sfintei Parascheva au fost strămutate la biserica Maicii Domnului din Târnovo, reședința patriarhală a Statului Asăneștilor, unde au ramas timp de 160 de ani. Imperiul Otoman l-a cucerit, iar creștinii au mutat moaștele Cuvioasei Parascheva la Belgrad, Serbia. Devenind apoi și acesta parte a Imperiului Otoman, moaștele au fost duse la Constantinopol.

După 120 de ani moaștele Cuvioasei Parascheva au avut parte de ultima strămutare spre pamântul românesc. În anul 1641, după ce domnitorul Moldovei, Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol către Imperiul Otoman, aceasta a hotarât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfintirea si binecuvântarea acelui loc al Moldovei”.  Aduse la Iași, moaștele Sfintei Parascheva au fost așezate în biserica mânăstirii Sfinții Ierarhi, ctitoria domnitorului Vasile Lupu. Credincioșii creștini de pretutindeni o cinstesc prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie, în fiecare an. Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea orașului Iași, a întregii Moldove și a tuturor românilor și creștinilor ortodocși.

Tradiții și obiceiuri

Prin rugăciune, credincioșii se adună în jurul ei, întărindu-se în dreapta credintă. Sfânta Cuvioasa Parascheva este numită „mult folositoare”, pentru că prin nevinovăția, sfințenia, evlavia și puritatea ei izbăvește de patimi pe oameni, dăruiește credincioșilor bucuria de a trai, rămășitele ei trupești fiind făcătoare de minuni, aducând vindecări de la Dumnezeu.

Sfânta Cuvioasa Parascheva mai este numită și aducătoarea de ploi mănoase, stârpitoarea de insecte dăunătoare, cea care reușește să îndepărteze jivinele răufăcătoare, dar și veselitoarea plugarilor. Minunile care se săvârșesc prin trupul său arată pe deplin cum Dumnezeu umple de har nu numai spiritual, dar si trupesc pe cei ce-L urmează, acestea fiind o mărturie a judecății și a învierii omenirii care va fi la Judecata de apoi.

Superstiții din popor

În gospodăriile de la țară, se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite și blândă dacă acestea stau răsfirate. În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande.

Mai există tradiția ca gospodarii să-și cumpere cojoace și să facă pregătirile pentru iarnă. Potrivit ziarulunirea.ro, se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiție mai spune că așa cum va fi vremea în ziua Cuvioasei, așa va fi și în celelalte sărbători din acest an.

Ce nu e bine să faci de Sfânta Cuvioasă Parascheva

Să lucrezi în această zi sfântă, pentru că vei avea parte de necazuri la serviciu, cât în familie.

Să te zgârcești de la bani și alimente. Dacă cineva iți cere ajutorul, nu te feri să i-l oferi, altfel vei avea parte numai de pagube și riști să sărăcești.

Să faci foc în casă în această zi, oricât ar fi de frig. Se spune că adevarata credință ține căldura în sufletele oamenilor. Cei care fac foc în sobă pot avea boli la ochi și dureri cumplite de cap.

Să croșetezi sau să coși dacă ești necăsătorită, pentru că nu te vei mărita în veci.

Să mănânci ceva până la ora 12, când se termină în cele mai multe biserici ortodoxe slujba dedicată Sfintei Parascheva. Dacă vei mânca dimineața, mai ales produse care nu sunt de post, vei avea probleme cu stomacul.

De ce este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei

Sfânta Parascheva este considerată Ocrotitoarea Moldovei și Bucovinei, fiind cea mai populară dintre toți Sfinții ale căror moaște se află în România. În fiecare an, cu ocazia prăznuirii Cuvioasei Sfinte Parascheva, lăcașul cu moaștele sale este scos din biserică și sunt expuse pe esplanada Catedralei Mitropolitane, în general pe 12 octombrie. Apoi, de sărbătoare, pe străzile din apropiere se organizează o procesiune. În fiecare 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Parascheva, sute de mii de pelerini vin din România și din țările vecine să îngenuncheze în fața moaștelor și să ceară miracole. Pelerinajul a devenit unul dintre evenimentele religioase majore din România.

Valerian Radu, protosinghelul de la Catedrala Mitropolitană, de-a lungul a 15 ani în funcția sa, a auzit despre minuni petrecute cu oamenii care s-au rugat Sfintei Parascheva. Inspirat de poveștile oamenilor din jurul său, protosinghelul a participat la realizarea cărții „Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva: Mărturii ale Închinătorilor”, care prezintă o compilație a experiențelor oamenilor ale căror rugăciuni au fost ascultate. „Oamenii sunt cei care au scris cartea”, a spus el.