Cum găsesc păsările migratoare drumul. Misterul deslușit de oamenii de știință

Migrarea păsărilor reprezintă mutarea în masă a acestora, din unele țări ale lumii în altele, în anumite perioade ale anului, de obicei la trecerea de la anotimpurile calde, la cele reci. Acestea au în vedere reproducerea și căutarea unor condiții prielnice de trai, pentru un sezon sau două. La schimbarea anotimpului în respectiva zonă, păsările vor schimba iar țara, întorcându-se în locurile natale. Dar cum găsesc păsările migratoare drumul spre acele locuri?

De ce migrează păsările?

Principalele motive ale migrării păsărilor sunt: hrana variată în funcție de anotimp, căutarea celui mai potrivit loc pentru locuit, evitarea inamicilor naturali și evitarea suprapopulării. Durata și distanța parcursă cu ocazia migrării este însă diferită. Unele păsări migrează zilnic, nopțile și le petrec în centrul orașului, unde este mai cald decât la periferie. Alte păsări, care poposesc în emisfera nordică, observă că toamna zilele devin mai scurte și mai reci.

Astfel, scade ritmul de creștere al plantelor și oferta de hrană. De aceea migrează spre Sud. Primăvara, în locurile de iernat, temperatura crește și scade umiditatea, astfel încât păsările doresc să se întoarcă în regiunile mai reci. Dacă găsesc un teritoriu cu climă potrivită și hrană suficientă, rămân acolo și își întemeiază familii, iar toamna următoare migrează din nou spre Sud.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Orientarea păsărilor migratoare

Multe păsări migrează în stoluri și se presupune că păsările mai în vârstă și mai experimentate zboară în față arătându-le drumul celor mai tinere. Astfel, cunoștințele referitoare la drumul ce trebuie parcurs se transmit, într-o oarecare măsură, din generație în generație. Unele păsări migrează însă singure.

Se poate înţelege că unele păsări se nasc cu un fel de instinct ce le indică în ce direcție să zboare. În navigație, multă vreme omul s-a ghidat după soare și stele. Păsările care se ghidează după soare trebuie să-și modifice permanent ceasul intern în funcție de poziția acestuia, pentru a stabili cu exactitate direcția de urmat. În acest sistem de orientare trebuie să ia în considerație și mișcarea soarelui.

Păsările care zboară noaptea folosesc în același fel stelele, drept urmare bolta cerească le servește drept hartă. În afară de aceasta, păsările se folosesc și de câmpul magnetic al Pământului în stabilirea direcției. Dacă o pasăre își folosește în timpul zborului busola internă, mai târziu își va aduce aminte din ce direcție a sosit și este capabilă să se întoarcă exact în același loc.

Reperele și simțul olfactiv le ajută

Probabil acestea recunosc și anumite puncte de reper de pe uscat, cu ajutorul cărora își formează un fel de hartă proprie. Este posibil ca unele păsări să se poată orienta și cu ajutorul mirosului: mirosurile recepționate din diferite direcții le pot face legătura cu locurile lor de trai. Este posibil și ca sunetele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste posibilități.

Un studiu realizat de oamenii de știință au descoperit că păsările se pot ghida cu ajutorul proteinelor sensibile la magnetism aflate în ochi și al celulelor magneto-receptive din nucleul vestibular din creier. Nucleul vestibular contribuie, de asemenea, la activitatea celulelor de direcție a capului (HD) implicate în această detecție direcțională.

Tot oamenii de știință subliniază rolul celulelor HD ca busole interne care le indică nordul, la începutul primului zbor lung. De asemenea, celulele HD ajută la integrarea simțurilor de direcție și magnetorecepție. În acest mod, păsările pot găsi drumul spre locurile natale.