Cutremurul din 1977. Peste 1500 de morți și 11.300 de răniți. Ce spun specialiștii despre un nou seism de peste 7 grade în România

44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. 44 de ani de când cutremurul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a făcut prăpăd în România. 44 de ani de cât peste 1500 de oameni au murit și alții 11.300 au fost grav răniți. Ce spun specialiștii despre posibilitatea unui nou seism de mare magnitudine în România.

Cutremurul din 1977. 56 de secunde de teroare

Joi, 4 martie 2021, se împlinesc 44 de ani de la cutremurul din martie 1977, atunci când România a fost zguduită de un seism puternit cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a produs într-o zi de vineri, la ora locală 21:22:22, în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri. Însă unda de șoc a fost atât de puternică, încât s-a simțit în toată Europa de Sud-Est, ajungând chiar și până în Rusia, la Moscova și Sankt Petersburg. De asemenea, în orașul Sviștov din Bulgaria, peste 100 de oameni și-au pierdut viața.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Bilanțul înfiorător al cutremurului din 4 martie 1977 a numărat, la final, 1.570 de morți, dintre care 1.391 doar în București. La nivel național, peste 11.300 de oameni (7.596 doar în București) au fost răniți și aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse. Marea majoritate a pagubelor materiale s-a concentrat în București, 33 de clădiri prăbușindu-se în totalitate. În afară de capitală, cele mai afectate județe au fost cele situate în apropiere de București: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.

Cutremurul din 1977. Au pierit personalități importante și multe clădiri-simbol s-au prăbușit

Și o parte din clădirile-simbol ale Bucureștiului s-au prăbușit sau au fost grav avariate și demolate, în urma cutremurului din 4 martie 1977. Printre acestea se numără blocul Wilson, blocul Scala și Blocul Dunărea. A fost cel mai violent fenomen natural petrecut în România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane, fiind, totodată, al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani. Conform calulelor specialiștilor, energia degajată de seismul din 1977 a fost echivalentă cu cea din 10 bombe atomice.

Printre personalitățile care au pierit la cutremurul din 1977 se numără unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești, Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu sau prozatorul Alexandru Ivasiuc.

Ce făcea Ceaușescu la cutremurul din 1977

În seara zilei de 4 martie, liderul comunist participa, alături de consoarta sa, la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. Imediat după toastul șefului de stat nigerian, un secretar român a intrat în sală și i-a dat de veste lui Ceaușescu despre catastrofa ce tomai avusese loc în România. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, Ceaușescu s-a așezat și l-a informat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetuls-a terminat câteva minute mai târziu.

La început, toată presa era confuză. Se vorbea despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea în totalitate a Bucureștiului. Mai mult, pana de curent din București făcea imposibilă comunicarea. Nici autoritățile locale nu știau cum să acționeze, pentru că nici măcar nu dispuneau de aparatura necesară. După restabilirea legăturii cu țara, liderul comunist a solicitat un raport sumar al situației și a dat primele ordine de acțiune, însoțit de un apel către populație. Imediat, a fost instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În toiul nopții, o aeronavă a transportat delegația română înapoi în țară. În zilele următoare, Nicolae Ceaușescu a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. S-au emis ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar dacă termenul considerat limită de supraviețuire ar fi fost trecut.

Ce spun specialiștii despre un nou seism de peste 7 grade în România

România este o țară ce are un potențial seismic ridicat, ceea ce înseamnă că un cutremur cu magnitudinea 7 grade poate fi posibil oricând. Zona seismică Vrancea este cea mai activă de la noi, însă nu ar trebui neglijată nici Marea Neagră, pentru că și aici s-au produs seisme puternice. La ora actuală, Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană.

În anul 2019, Bucureștiul număra peste 800 de clădiri încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic. Dintre acestea, circa 220 au fost incluse anul trecut într-un program de reducere a riscului seismic, 10 au fost consolidate și alte 10 erau în curs de consolidare. După 1989, în București au fost consolidate doar 20 de clădiri. Conform Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare, dacă s-ar produce un cutremur asemănător celui din martie 1977, aproximativ 850 de mii de locuinţe ar fi afectate, iar pagubele s-ar ridica la valoarea de 5 miliarde de euro.

Ce spune primarul Capitalei

Invitat la Dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“ organizată de Biblioteca Academiei Române, cu prilejul  împlinirii a 44 de ani de la cutremurul din 1977, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a vorbit pe larg despre situația clădirilor din București. El spune că „Bucureştiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană şi în primele zece oraşe din lume.”. Însă, marea problemă este lipsa conștientizării în toți anii care au trecut de la Revoluția din 1989 și până acum.

Mai mult, a ținut să amintează faptul că lucrările de consolidare pentru care asociaţiile de proprietari din Capitală au semnat în urmă cu 15 ani încă nu au devenit realitate.

„Această problemă este o prioritate pentru administraţia pe care o conduc, am făcut nişte schimbări la conducerea Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, am descoperit cu ocazia asta şi problemele de acolo. Pentru că vorbim de încredere, nu e posibil să avem convenţii semnate cu asociaţii de proprietari din anul 2005, 2006, 2007 şi care să nu fi ajuns la un rezultat”, a spus Nicuşor Dan.

În completare, a punctat că este necesară recâştigarea încrederii locuitorilor, în contextul în care a existat un monopol în ceea ce privește lucrările de consolidare, multe firme capabile fiind scoase de pe piață. Mai mult, a spuns că evaluarea clădirilor cu risc seismic este încă incompletă și că este început un proces de evaluare, dar nu este terminat.