Home » Life & Style » De ce dau bărbaţii mărţişoare de 1 martie. Tradiţii, legende şi semnificaţii ale unei sărbători unice

De ce dau bărbaţii mărţişoare de 1 martie. Tradiţii, legende şi semnificaţii ale unei sărbători unice

Redactia Redactia / 01.03.2025, 10:24
De ce dau bărbaţii mărţişoare de 1 martie. Tradiţii, legende şi semnificaţii ale unei sărbători unice

La 1 martie, mărțișorul este una dintre cele mai frumoase tradiții românești, un simbol al reînnoirii, al echilibrului și al trecerii de la iarnă la primăvară. Acest mic obiect legat cu un șnur alb-roșu aduce speranță, noroc și armonie celor care îl oferă sau îl primesc.

Semnificația mărțișorului: un simbol străvechi al echilibrului

Mărțișorul, inclus în lista patrimoniului imaterial UNESCO, reprezintă echilibrul dintre forțele opuse ale Universului: iarna și vara, lumina și întunericul, viața și moartea. Cele două fire împreunate, alb și roșu, simbolizează puritatea și energia vieții. Alb pentru lumină și noul început, roșu pentru pasiune și vitalitate.

Tradițiile străvechi ale mărțișorului

Pe vremuri, mărțișorul era un bănuț de aur sau argint prins de un fir de mătase roșu-alb, purtat la gât sau încheietură până la apariția primului trandafir înflorit. Bănuțul simboliza Soarele, iar firele de ață alb-roșu reprezentau frumusețea și vitalitatea purtătorului.

Citeşte şi: Cât e recomandat să stai la solar. Cum să obţii un bronz uniform

Copiii purtau un fir de lână alb-și-roșu legat la mână, crezându-se că île protejează de boli, gospodarii legau mărțișoare de coarnele vitelor pentru a le feri de nenoroc, iar femeile prindeau șnurul de crengile pomilor pentru a aduce rod bogat, transmite România TV.

Superstiții legate de mărțișor

Se spune că cei care poartă mărțișorul timp de 12 zile vor avea noroc întregul an. Persoanele care înuăltoară șnurul într-un copac înflorit vor atrage prosperitatea. Oamenii care primesc un mărțișor autentic în ziua de 1 martie vor avea un an plin de bucurii.

Legendele mărțișorului

Legenda Soarelui și a Zmeului Se spune că Soarele s-a transformat într-o tânără fată, dar a fost răpit de un zmeu. Un tânăr viteaz a pornit să-l salveze și, după o luptă aprigă, a reușit să elibereze Soarele. Totuși, rănit grav, a murit, iar sângele său a pătat zăpada, dăruind lumii primele ghiocei, vestitorii primăverii. De aici a apărut obiceiul firului alb-și-roșu.

Citeşte şi: Când începe Postul Paştelui în 2025 şi în ce zile este dezlegare la peşte. Ce trebuie să faci în Săptămâna Albă

Legenda Dochiei Dochia, personaj mitologic românesc, este considerată cea care a tors firul timpului la trecerea dintre anotimpuri. Se spune că, pe 1 martie, Dochia urca muntele cu oile, purtând 12 cojoace. Pe drum, vremea se încălzea și era nevoită să renunțe, pe rând, la fiecare cojoc. Când a ajuns pe culme, un ger năprasnic a lovit, iar Dochia s-a transformat în stană de piatră.

Mărțișorul în timpuri moderne

Astăzi, mărțișorul a evoluat de la un simplu simbol tradițional la un cadou oferit cu drag femeilor din viața noastră. În marile orașe, bijuteriile sau broșele elegante au înlocuit mărțișoarele clasice, în timp ce rețelele moderne aleg să ofere mărțișoare virtuale, prin imagini sau animații haioase pe rețelele sociale.

Recunoașterea internațională a mărțișorului

Mărțișorul nu este doar o tradiție românească. Bulgarii au „Martenița”, iar albanezii au tradiții similare. Pe 6 decembrie 2017, UNESCO a recunoscut Mărțișorul ca parte a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Informatii

Adresa : București, Str. Gramont 38

Email : redactiei@stiridinlume.ro

Publicitate NEXT LEVEL EVENTS

E-mail: lucian.morteanu@nextlevelevents.ro

Telefon 0726 363 128