Peștera în care a trăit Sfântul Andrei. 7 lucruri uimitoare

Protejată de dealurile Dobrogei, peștera în care a trăit Sfântul Andrei ar putea fi, de fapt, inima creștinismului în România. Descoperită din greșeală, în urma unui vis, transformată de comuniști în staul pentru oi, ascunde mistere nebănuite. Află șapte lucruri uimitoare despre „Bethleemul românilor”.   

Mistere nebănuite, ascunse în peștera în care a trăit Sfântul Andrei: „Peștera mea este biserica lui Dumnezeu”

De aproape trei decenii, localitatea Ion Corvin, din Dobrogea, a devenit loc de pelerinaj pentru credincioși, în ziua de 30 noiembrie a fiecărui an. Oamenii din toate colțurile țării vin să se roage în peștera în care a trăit Sfântul Andrei. Locul este, însă, și astăzi, învăluit în mister, fie că vorbim despre felul în care a fost descoperită sau lucrurile uimitoare ce s-au întâmplat înăuntrul ei. Aceasta a supraviețuit, uitată de oameni, în perioada în care Dobrogea a fost sub stăpânire otomană. Ar fi fost redescoperită de preotul Constantin Lembrău și avocatul Ion Dinu. A fost sfințită și redată credincioșilor, doar pentru a fi neglijată și lăsată pradă naturii și timpului, în vremea regimului comunist.

Minunile săvârșite în peștera în care a trăit Sfântul Andrei

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Știri din lume

ȘOC! Dana Budeanu, aproape GOALĂ! Fusta e prea scurtă, s-a văzut TOT!

Punându-se cap la cap legendele străvechi cu unele mărturii istorice, se crede că Sfântul Andrei ar fi ajuns în Dobrogea îndeva între anii 50 și 67, trimis să predice învățăturile lui Iisus Hristos. Documentaristul Ionuț Druche, de la Arhiepiscopia Tomisului a publicat istoriile creștine strânse de preotul Constantin Vasilescu de la bătrânii din satul Ion Corvin despre peștera în care a trăit Sfântul Andrei.

1. Oamenii locului vorbesc despre nu una, ci două peșteri folosite ca biserici de creștinii din Dobrogea, după ce au fost martorii prelegerilor apostolului. „Peştera cea mai mare cuprinde cam la o mie de oi şi cea mică la trei – patru sute”, scria Nechita Runcan în „Două milenii de viaţă creştină neîntreruptă în Dobrogea”. Una dintre el ear fi fost, de fapt, peștera în care a trăit Sfântul Andrei.

2. Una dintre legende este cea legată de toiagul său. Se spune că Sfântul Andrei purta mereu un toiag în mână. Fiindu-I sete, ar fi lovit cu toiagul piatra seacă şi din ea a ţâşnit apa. Aşa a apărut izvorul botezat ulterior „Fântâna lui Mihai Eminescu“, în memoria marelui poet.

3. În peșteră s-ar fi întâmplat lucruri uimitoare. Se crede că apostolul nu a propovăduit doar creștinismul ci a avea și puteri vindecătoare, întorcând mulți oameni din pragul morții. Mai mult, potrivit legendelor, Sfântul Andrei putea „lega gura lupilor din aceste ținuturi”, prin rugăciune.

4. Înainte de a părăsi Dobrogea, acesta le-ar fi spus ucenicilor săi să apere peștera în care a trăit cu orice preț: „De va strica cineva Peştera mea, şi Dumnezeu îl va strica pe el, căci Peştera este biserica lui Dumnezeu!”.

Cum a fost descoperită. A apărut în visul unuia dintre cei mai importanți oameni ai locului

5. Identitatea celui care a descoperită peștera în care a trăit Sfântul Andrei nu este sigură. Unele variante susțin că un fost primar din Cuzgan, actuala localitate Ion Corvina ar fi fost primul care a găsit peștera ce a servit ca biserică pentru întâii creștini din România. În grotă, s-ar fi găsit urmele unei cruci în formă de X, cum era cea pe care a fost răstignit Sfântul Andrei, dar și câteva simboluri grecești sau romane. Altă variantă spune că avocatul Ion Dinu a descoperit-o, după ce i-ar fi apărut în vis.

6. Teolog și avocat, Ion Dinu a fost cel care a luptat pentru păstrarea și cinstirea acestui loc sacru. Împreună cu Constantin Lembrău, preotul de la Adamclisi și ajutați de autoritățile locale, s-a decis ca, în fiecare an, pe 15 august, să aibă loc ceremonii speciale la intrarea în peșteră, dar și la izvorul creat de apostol. În anul 1920, acolo au fost cununate religios 70 de familii și au fost botezați zece copii. În 1944, în interiorul peşterii s-a amenajat un paraclis şi s-a înălţat o turlă deasupra ei.

7. Odată cu instalarea regimului comunist, a fost dată uitării, din nou, și chiar vandalizată. În acea vreme, peștera a devenit staul pentru oi, țăranii din zonă adăpostindu-și înăuntru oile, când era vreme urâtă. În 1990, cu binecuvântarea ÎPS Lucian Florea, Arhiepiscopul Tomisului de la acea vreme, doi călugări de la Mănăstirea Neamţ, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, din Adamclisi, au reînviat viaţa monahală în acest loc. Un an mai târziu era înălțate primele chilii, iar doi ani mai târziu au început lucrările de amenajare a Peşterii Sfântului Andrei. În 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericuţei de lângă peşteră, ce a fost sfinţită în 1995, de Arhiepiscopul Tomisului Lucian Florea.