Semnificația zilelor din Săptămâna Patimilor. Ce reprezintă fiecare zi și ce obiceiuri se respectă

Începând de luni, 18 aprilie, creștinii ortodocși intră în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui. Sunt zilele ce preced Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, o perioadă cu o încărcătură emoțională deosebită, o perioadă de smerenie și curățare spirituală înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Iată care este semnificația zilelor din Săptămâna Patimilor.

Săptămâna Patimilor. Ce semnifică fiecare zi

Conform tradiției creștine ortodoxe, Săptămâna Patimilor începe din Duminica Floriilor și ține până în sâmbăta de dinainte de Paște. An de an, în fiecare zi din această săptămână, preoții ortodocși fac slujbe numite Denii, care se țin seara, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ.

În fiecare an, în Săptămâna Patimilor, creștinii ortodocși țin ultimele zile de post, se roagă, se spovedesc și se împărtășesc, această perioadă fiind una de smerenie și de curățare spirituală. Și fiecare zi din această săptămână are o semnificație deosebită. Aflăm împreună din rândurile de mai jos.

Știri din lume

ȘOC! Dana Budeanu, aproape GOALĂ! Fusta e prea scurtă, s-a văzut TOT!

Știri din lume

Top 10 filme cu Amza Pellea. Actorul, un TITAN al cinematografiei românești

Duminica Floriilor

Duminica de dinaintea Săptămânii Patimilor este ziua în care se marchează intrarea lui Hristos în Ierusalim și este singurul moment în care Biblia vorbește despre primirea Sa ca Împărat.

În această zi, credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică cu ramuri de salcie, care sunt sfințite de către preot. Acestea se pun apoi la icoane, uși și la ferestre, pentru a avea spor în casă tot anul.

Lunea Mare

Prima zi a Patimilor lui Iisus, zi în care, în biserici, preoții aduc în față Biserică, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, cel ce a fost vândut de frații săi în Egipt cu 30 de arginţi. Slujba îi este dedicată lui, citindu-se istoria vieții sale, care amintește de felul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda.

În această zi femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul la aerisit din casă, pentru ca toate relele de peste iarnă să iasă, se văruiește și se repară ce este stricat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Marțea Mare

Cunoscută și ca Marțea Seacă, aceasta este ziua în care Iisus le-a povestit celor 12 ucenici ai săi două pilde: Cea a celor 10 fecioare și a talanților. În cadrul Liturghiei, preoții citesc Pilda celor 10 fecioare.

Fiind cunoscută ca și Marțea Seacă, aceasta este ziua în care Mântuitorul le-a povestit apostolilor două pilde. Mai exact, este vorba despre pilda celor 10 fecioare și cea a talanților. La Liturghie, preotul citește pilda celor 10 fecioare.

În această zi credincioșii sunt îndemnați la priveghere, la pregătirea de a Îl întâmpina cum se cuvine pe Iisus. Gospodinele mătură, aspiră, spală, fac treburile grele pe lângă casă. Totodată, este penultima zi în care gospodarii mai pot face treburi la câmp.

Miercurea Mare

Ziua de miercuri amintește de momentul în care Maria Magdalena I-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi și le-a uns cu mir, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros. Totodată, miercuri este ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți.

După această zi, bărbații trebuie să își ajute soțiile la treburile gospodăreşti. În anumite regiuni, există tradiția ca în această zi, după asfințitul soarelui, copiii să meargă cu colindul. Ei primesc ouă pe care să le înroșească în Joia Mare.

Joia Mare

O zi cu mare însemnătate în Săptămâna Patimilor. Aceasta amintește de Cina cea de Taină, când Mântuitorul, alături de ucenici, a luat masa pentru a sărbători Paștele evreiesc. Cu această ocazie El le spală picioarele celor 12 apostoli și le spune că unul dintre ei l-a vândut.

De asemenea, acesta este momentul în care Iisus instituie Sfânta Taina a Împărtășaniei. După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de aici fiind ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.

În Joia Mare, în biserici, se citesc cele 12 Evanghelii, nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. În multe locuri din țară, în această zi se roșesc ouăle şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacul. Mai există o superstiție conform căreia fetele singure obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare Evanghelie, pe care mai apoi o pun sub pernă pentru a-și visa alesul.

Vinerea Mare

Sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Mântuitorul a fost biciuit, scuipat şi răstignit pe Cruce. Ziua care marchează suferințele pe care Iisus le-a îndurat în drum spre muntele Golgota, cea în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii.

În Vinerea Mare nu se oficiază sf. Liturghie. Seara se organizează slujba de pomenire a Patimilor Domnului, se trece pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântări și se cântă Prohodul Domnului.

Există multe obiceiuri legate de această zi: se ţine post negru, nu se face foc, nu se găteşte, nu se fac treburi în gospodărie, nu se coase, nu se țese. De asemenea, vorbele din popor spun că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos.

Sâmbăta Mare

Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cea în care trupul Mântuitorului a fost îngropat. Iisus a făcut un pas în Iad și le-a oferit tuturor morților posibilitatea de a învia în Viața de Apoi. Sunt ultimele clipe dinainte de Înviere, pe care creștinii o sărbătoresc la miezul nopții.

Potrivit tradiției, în această zi femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină, după care încep să plămădească. O superstiție spune că, în cuptor, vasele trebuie așezate doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se coace trebuie să fie cu soţ, pentru a feri familia de necazuri.