Home » Life & Style » Timp liber » Anul care a durat 445 de zile. Cum a fost posibil. A intrat în istorie sub numele de “ultimul an al confuziei”

Anul care a durat 445 de zile. Cum a fost posibil. A intrat în istorie sub numele de “ultimul an al confuziei”

Alexandru Cazacu / 18.10.2021, 10:53
Anul care a durat 445 de zile. Cum a fost posibil. A intrat în istorie sub numele de “ultimul an al confuziei”

Toată lumea știe că un an calendaristic are 365 sau 366 de zile. Cu toate acestea, nu mulți știu că cel mai lung an din istorie a durat nu mai puțin de 445 de zile. Haideți să vedem cum s-a ajuns în aceasta situație și de ce a fost numit ”ultimul an al confuziei”.

Anul care a durat 445 de zile

De-a lungul vremii oamenii au utilizat trei tipuri de calendare, adică cel lunar (bazat pe rotația Lunii), cel solar (în funcție de rotația Pământului în jurul Soarelui) și o combinație între cele două. Ei bine, calendarul lunar se baza pe rotația și fazele Lunii în jurul Pământului, cu o Lună nouă care își făcea apariția la fiecare 29,5 zile. Calculat în acest mod, calendarul ajungea să aibă 354 de zile. Pe de altă parte, calendarele solare, după cum spuneam, marcau timpul prin rotația Pământului în jurul Soarelui, care avea loc în 365,242 de zile, un număr imposibil de transpus într-un calendar.

Așadar, această diferență de 11 zile era cumva compensată printr-o lună suplimentară (Intercalaris). Ei bine, aceasta era formată din 27 de zile și băgată în calendar o dată la 3 ani. În acest fel calendarul lunar se realinia cu schema solară.

Cel mai lung an din istorie

În Antichitate exista obiceiul de calculare a anului eclezial, numit Indiction, care începea de la 1 septembrie, în memoria victoriei împăratului Augustus împotriva Cleopatrei și a lui Marcus Antonius. La vremea respectivă calendarul nu era o măsură universală a timpului. De fapt, era un fel de orar pentru a informa populația în ceea ce privește festivalurile religioase.

Pe atunci existau două sisteme de împărțire a timpului. Mai exact, cel al egiptenilor dura 365 de zile, iar cel al romanilor 355 de zile. Ulterior, romanii au fost cei care au creat un orar al timpului pentru a se sincroniza. Deși ambele civilizații adăugau un anumit număr de zile ca să își ajusteze calendarul, în fiecare an rămânea o diferență de 10 zile între cele două sisteme. Așadar, se impunea îndreptarea și stabilirea acestora în acord cu calendarul ceresc.

Anul care a durat 445 de zile. Cum a fost posibil acest lucru
Anul care a durat 445 de zile. Cum a fost posibil acest lucru

Astfel, calendarul roman a fost aproape sincronizat cu trei luni, ceea ce este un fel de mare eșec în ceea ce privește calendarele. Pentru a remedia acest lucru, romanii au optat pentru adoptarea calendarului solar egiptean care dura 365 de zile. Sosigene din Alexandria, un astronom egiptean, a fost cel care a avut această idee, în anul 46 i.Hr.

Conform cu scrierile istoricului roman Pliniu cel Bătrân, Iulius Cezar l-a consultat pe astronom pentru alcătuirea unui calendar universal, care a fost denumit Calendarul Iulian. Acesta avea să devină ulterior primul calendar al omenirii, după care creștinătatea s-a ghidat vreme de aproximativ 1500 de ani.

Din cauză că anul avea 365, 242 de zile, calendarul respectiv pierdea cam 11 minute anual și o zi la fiecare 128 de ani. Așadar, în 325, pe vremea când avea loc primul Sinod ecumenic, echinocțiul pica pe 21 martie în loc de 25 martie cum era inițial. Ei bine, la Sinod, Biserica a folosit Calendarul Iulian pentru a calcula când pică Paștele, care a corespuns la vremea respectivă cu echinocțiul de primăvară. Însă, pentru a corecta dintr-odată deficitele acumulate de-a lungul vremii și pentru a pregăti calendarul reformat, Iulius Cezar a adăugat două luni bisectuale suplimentare, care au făcut ca anul de tranziție să aibă 445 de zile.