Home » Life & Style » Timp liber » Ce înseamnă un an-lumină. Distanța fabuloasă reprezentată în Univers

Ce înseamnă un an-lumină. Distanța fabuloasă reprezentată în Univers

Voicu Costin / 08.12.2021, 18:23
Ce înseamnă un an-lumină. Distanța fabuloasă reprezentată în Univers

Expresia, folosită în lumea științei și a fizicii, un an-lumină reprezintă distanța măsurată de obicei între planete sau alte astre. Anul-lumină este unitatea de măsură pentru distanță. Deși anul este o  unitate de măsură a timpului, anul-lumină este folosit pentru a măsura distanțe foarte mari. Aceasta stabilește distanța parcursă de o rază de lumină prin vid pe timpul unui an.

Ce este un an-lumină?

Anul-lumină este o unitate de lungime utilizată pentru a exprima distanțe astronomice și este echivalent cu aproximativ 9,46 miliarde de kilometri. Definiția este dată de Uniunea Astronomică Internațională (IAU), reprezentând distanța pe care lumina o parcurge în vid într-un an iulian-365,25 zile. Deoarece include cuvântul an, termenul an-lumină poate fi interpretat în mod greșit, ca o unitate de timp.

Anul-lumină este cel mai adesea folosit atunci când se exprimă distanțe față de stele și alte distanțe pe o scară galactică. Așa cum este definit de IAU, anul-lumină este definit ca produsul dintre un an iulian și viteza luminii (299.792.458 m/s). Ambele valori sunt incluse în Sistemul de constante astronomice, utilizat începând cu anul 1984.

Distanța reprezentată de un an-lumină se poate exprima în:

1 an-lumină = 9.460.730.472.580.800 metri (valoare exactă)

≈ 9,461 bilioane de kilometri (valoare aproximativă)

≈ 63.241,077 unități astronomice (valoare aproximativă)

≈ 0,306601 parseci (valoare aproximativă)

În Sistemul de constante astronomice IAU (1964), utilizat între 1968 și 1983, erau folosite anul tropic și o viteză măsurată (nu definită) a luminii. Rezultatul cercetătorului în știință Simon Newcomb J1900 o defineşte anul tropic de 31.556.925,9747 secunde și o viteză a luminii de 299.792,5 km/s care produceau un an-lumină de 9,460530 × 1015 m. Această valoare găsită în mai multe surse a fost probabil derivată dintr-o sursă veche, cum ar fi CW Allen din 1973, „Cantități astrofizice că referință de lucru”.

Prima folosire a unității de măsură

Friedrich Bessel, fost matematician și astronom german, a măsurat cu succes distanța față de o stea, alta decât Soarele, în 1838. Steaua era 61 Cygni, iar astronomul a folosit un heliometru de 16 cm. Cea mai mare unitate pentru exprimarea distanțelor în spațiu în acel moment era unitatea astronomică, egală cu rază orbitei Pământului (1,50 × 108 km).

Bessel a adăugat că lumina are nevoie de 10,3 ani pentru a parcurge această distanță. El a menționat că oamenii se vor bucura de imaginea formată asupra timpului aproximativ de tranzit pentru lumină, dar a ales să nu folosească anul-lumină că unitate. Este posibil să nu fi exprimat distanțele în ani-lumină, deoarece ar fi redus precizia datelor sale de paralaxă din cauza multiplicării cu parametrul incert al vitezei luminii.

Viteza luminii nu era încă cunoscută în 1838. Hippolyte Fizeau, un fost fizician francez a schimbat valoarea sa în 1849, iar în 1862 Michel Foucault a venit cu altă valoare. Nu era încă considerată a fi o constantă fundamentală a naturii, iar propagarea luminii prin eter sau spațiu reprezenta o enigmă.

Termenul an-lumină a apărut în 1851 într-un articol german de astronomie populară scris de Otto Ule. El a explicat ideea unui nume legat de distanță care include „an”, comparându-l cu o oră de mers.