Home » Life & Style » Timp liber » Ce să faci în noaptea de Sânziene. Obiceiuri, mituri și tradiții

Ce să faci în noaptea de Sânziene. Obiceiuri, mituri și tradiții

Ileana Mladinoiu / 22.06.2022, 10:09
Ce să faci în noaptea de Sânziene. Obiceiuri, mituri și tradiții

Anual, pe 24 iunie, românii sărbătoresc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută popular cu numele de Sânziene sau Drăgaica, denumire preluată, probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestră. Încă din vremea lui Dimitrie Cantemir, Sânzienele erau văzute ca reprezentări florale, de unde și florile de Sânziene, cât ca divinități antropomorfe.

Obiceiuri, mituri și tradiții de Sânziene

Astfel s-a ajuns ca, în credința populară, Sânzienele să fie socotite a fi femei frumoase, adevărate preotese ale soarelui, ființe supranaturale nocturne ascunse prin păduri întunecate, neumblate de om. Sânzienele sau Drăgaica mai este asemuită sărbătorii suedeze de mijloc de vară și studiată ca o sărbătoare păgână a solstițiului de vară din iunie.

Poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române este diferită. Obiceiurile și tradițiile se referă în realitate la sărbătorirea nașterii Domnului Sfântul Ioan Botezătorul, care are loc tot pe 24 iunie. De aceea, în calendar este consemnată cu cruce roșie, fiind zi de mare sărbătoare în care nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac treburi casnice. Se spune că cine muncește în ziua de Sânziene va fi pocit, ba chiar va înnebuni și va fi jucat de Drăgaice, scrie traditiisuperstitii.ro.

Ce să faci în noaptea de Sânziene

Cum Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, așa cum spune tradiția, ele cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile, vindecă bolile și suferințele oamenilor.

Se deosebesc de celelalte făpturi (Rusalii) care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, pentru că Sânzienele sunt zâne bune. Deși se pot transforma în forțe dăunătoare pentru păcătoși, lovindu-i cu „lanțul Sânzienelor” sau pot stârni din senin vijelii, grindină, lăsând câmpul fără roade și florile nelecuite.

În privința obiceiurilor și a tradițiilor de Sânziene, se poate preciza că sunt multe și diverse, ținând cont de zona geografică a țării și de influențele specifice regiunii. Ele sunt practicate pentru bunul mers al treburilor, pentru a atrage norocul și belșugul, cât pentru aflarea ursitei ori pentru grăbirea măritișului.

În dimineața de Sânziene înainte de răsăritul soarelui oamenii strâng buchete de Sânziene pe care le împletesc în coronițe și le aruncă pe acoperișul caselor, crezându-se că vor trăi mult dacă o coroniță rămâne pe casă sau vor muri repede, când coronița alunecă spre marginea acoperișului sau cade de pe acoperiș. Se mai spune că la răsăritul soarelui, astrul se spală pe față. Privit cu atenție, se va vedea curgând apă jos sub înfățișarea unor raze lungi, luminoase.

De Sânziene, fetele culeg flori pentru a le pune sub pernă, în noaptea dinaintea sărbătorii, în credința ca își vor visa ursitul. Sunt și zone în care fetele își fac coronițe din Sânziene pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Și, dacă dimineața le găsesc pline de rouă, pentru acele fete este semn sigur de măritiș în vara care a început.

Gospodarii vor să afle care le va fi norocul la animale, cu ajutorul florilor de Sânziene, agățând cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit. A doua zi verifică aceste coronițe și dacă descoperă păr de la anumite animale, puf sau pene de la păsări consideră că anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Ce să faci în noaptea de Sânziene
Ce să faci în noaptea de Sânziene

Alte tradiții și obiceiuri de Sânziene

Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii, momentul potrivit pentru culegerea plantelor de leac.

Sunt identificate și previziuni meteorologice. În funcție de momentul în care răsare Constelația Găinușei, se determină perioada propice pentru semănatul grâului de toamnă.

În popor, sărbătoarea Sânzienelor are și denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă această pasare va înceta să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.

Când începe secerișul, pentru a fi sănătoși și a avea spor în muncă, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare.

Un alt obicei este ca fetele să se spele pe cap cu fiertură de iarbă mare sau să se scalde ritual în ape curgătoare.

Pentru pomenirea morților se fac pomeni îmbelșugate și se pun flori mirositoare pe morminte. Tot de Sânziene se organizează bâlciuri și iarmaroace. În trecut, era un prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Cel mai cunoscut este Târgul de fete de pe Muntele Găina.

În Bucovina, pe 24 iunie, se sărbătorește cu mare fast Aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, prilej pentru mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moaștelor Sfântului Ioan.

Drăgaica se mai serbează cu împărțire de mere, cireșe, castraveți verzi și pui de găină. Este semn de spor a ceea ce a putut face omul până în acest timp.

Unii leagă consecințele deschiderii cerurilor pe Sânziene, căci și acest lucru intră in tradiție, de evenimente paranormale raportate în acea perioadă a fiecărui an. Potrivit credințelor populare, lucruri ciudate, atât pozitive, cât negative i se pot întâmpla unei persoane care rătăcește singură în noaptea de Sânziene. Se crede că se întâmplă activități eterice stranii mai ales în locuri ca pădurea Băneasa sau Baciu, aflată în apropierea orașului Cluj-Napoca.

În romanul „Noaptea de Sânziene”, inițial cu titlul „Pădurea Interzisă”, Mircea Eliade, autor fascinat de simbolurile solstițiului de vară, face referiri la credința populară legată de cerul care se deschide noaptea, cât de evenimente paranormale petrecute în Pădurea Băneasa. Și Mihail Sadoveanu în „Nopțile de Sânziene” se referă la pădurea Borzei, un loc cu puteri magice.