Secretele Porților de Fier. Cât au durat lucrările hidrocentralelor de pe Dunăre și câți oameni au murit în accidente de muncă

Unele dintre cele mai mari hidrocentrale de la noi din țară au fost construite pe Dunăre. Ei bine, pentru construirea acestora a fost nevoie de foarte mulți oameni și s-au făcut multe sacrificii. Ba chiar mai mult de atât, lucrările s-au soldat și cu decesul unora dintre muncitori.

Secretele Porților de Fier. Cât au durat lucrările la mega-proiectele de pe Dunăre

După cum spuneam, pe Dunăre se află cele mai mari hidrocentrale din România, iar prima dintre ele este Porțile de Fier I. Aceasta a fost construită în anii ’60 și are o putere de 1080 de MW. După acest mega-proiect a urmat construcția hidrocentralei Porțile de Fier II, în anii ’80. Însă aceasta are o putere instalată de doar 250 MW.

Mai concret, construcția Sistemului Hidroenergetic Porțile de Fier I a început la data de 7 septembrie 1964, iar acesta a fost inaugurat aproape 8 ani mai târziu, în primăvara anului 1972. Pe de altă parte, barajul de la Porțile de Fier II a fost finalizat în 1985. La construcția celor două mari hidrocentrale au colaborat atât autoritățile române, cât și cele din Iugoslavia.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Aproape un deceniu de lucrări și accidente de muncă fatale

Cu toate acestea, primele discuții pentru mega-proiectul comun a celor două țări s-au purtat încă din 1955. La vremea respectivă, România condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat statului iugoslav ideea. Așadar, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Broz Tito au fost cei care au pus piatra de temelie la Porțile de Fier I. Lucrările au început simultan, pe ambele maluri ale Dunării, care erau unite printr-un pod provizoriu. În ceea ce privește forța de muncă, autoritățile române au dispus înființarea unei colonii de muncitori, care să găzduiască 15.000 de oameni din toate colțurile României.

Potrivit unor statistici, aproape 10.000 dintre aceștia au lucrat pe șantierul de dimensiuni incredibile. Se pare că aproximativ 100 de persoane și-au pierdut viața în accidente de muncă înregistrate în timpul lucrărilor la baraj și la amenajarea hidro-energetică.

Locul de care românii nu aveau voie să se apropie

După cum am menționat anterior, lucrările la Porțile de Fier erau plănuite încă din anii ’50, perioadă în care România se afla sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ei bine, în perioada respectivă, comuniștii erau de părere că zona în care urma să se efectueze lucrările, reprezenta punct mai sensibil pe harta României.

Asta pentru că Iugoslavia un loc în care mulți români voiau să se refugieze. Așadar, la începutul anilor ’50 au fost impuse reguli stricte de prevenire a trecerii frauduloase a Dunării. Ba chiar mai mult de atât, cetățenii români care ajungeau în orașele de frontieră erau obligați să meargă la Miliţie și să își anunțe prezența. Se pare că în acea vreme, doar pescarii din zonă puteau să petreacă mai mult timp pe malul Dunării.

”Regiunea graniței româno-iugoslave, numită Zona de Frontieră nr.2, a fost declarată zonă de frontieră după ruperea lui Tito de Cominform. Malurile Dunării de la granița dintre cele două țări au fost restricționat populației civile, la o distanță de 30 – 40 de metri de apă. Această zonă de graniță a fost pusă sub paza Miliţiei și a grănicerilor”, scrie într-un raport CIA din 1952, potrivit Adevărul.