Ce studii are Călin Popescu Tăriceanu, cum a ajuns în politică și ce spune despre acuzațiile DNA de luare de mită

Călin Popescu Tăriceanu este un personaj foarte cunoscut pe scena politică din România, fiind implicat în diferite scandaluri de-a lungul carierei sale. Cel mai recent este chiar la începutul acestui an, numele lui fiind implicat într-un imens dosar de luare de mită. Dar mai întâi, hai să vedem ce studii are Călin Popescu Tăriceanu și cum a ajuns în politică.

Ce studii are Călin Popescu Tăriceanu

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu s-a născut pe 14 ianuarie 1952 în București din mamă cu origini grecești. Ajuns aproape la 69 de ani, politicianul a avut nu mai puțin de cinci soții, iar cu patru dintre ele a și făcut câte un copil. În prezent, este căsătorit cu Loredana Moise, o femeie cu 26 de ani mai tânără, care i-a dăruit cel de-al patrulea copil.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Ce studii are Călin Popescu Tăriceanu. După finalizarea studiilor liceale la Liceul „Sf. Sava” din București, a absolvit Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții din București, actuala Universitate Tehnică de Construcții, în 1976, urmând ca, în 1981, să se înscrie la cursurile de masterat în cadrul Universității din București, specializarea matematică și informatică, pe care însă nu le-a absolvit. Imediat după terminarea facultății, președintele ALDE a lucrat ca inginer la Consiliul Național al Apelor Argeș, inginer la Trustul de Construcții Industriale București și asistent universitar la Facultatea de Hidrotehnică din București.

Imediat după Revoluție, acesta a fondat al doilea post privat de radio din România în cadrul căruia a fost director general vreme de 4 ani. Începând din anul 1993, acesta s-a reorientat și a început să facă afaceri cu mașini, devenind partener asociat la Automotive Trading Services, importatorul oficial Citroën în România. Un an mai târziu acesta a primit calitatea de membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), până în anul 2003, când a primit funcţia de preşedinte de onoare al acestei asociaţii. De asemenea, acesta este şi membru fondator al Clubului Român de Presă.

Cum a ajuns în Călin Popescu Tăriceanu în politică

Politicianul şi-a început activitatea politică în 1990, atunci când a participat la fondarea Partidului Naţional Liberal, din 1990 şi până în 1992 având calitatea de secretar executiv al PNL. În prima legislatură după Revoluția din decembrie 1989, el a fost deputat de Arad pe listele PNL (1990-1992), îndeplinind în această calitate funcția de membru în Comisia economică și în Comisia pentru învățământ, știință, tineret, sport a Camerei Deputaților.

Un an mai târziu, în 1993, el a fost ales vicepreşedinte al PNL, ocupând această funcţie până în 2004, atunci când a preluat, din data de 2 octombrie, funcţia de preşedinte interimar al Partidului Naţional Liberal, pe care a ocupat-o până în februarie 2005, când a fost ales de congres preşedinte al PNL. Tot în 2004, el a fost prim-ministru al României, iar din anul 2005 până în anul 2009 a fost președintele Partidului Național Liberal.

La data de 10 martie 2014, Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales președinte al Senatului României, cu voturile PSD, din postura de senator independent. În același an și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie, terminând pe locul 3 din 14. În octombrie 2020, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu au anunțat fuziunea dintre partidele Pro România și ALDE, pentru a forma o „nouă forță politică”. Ulterior, pentru a putea participa la alegerile parlamentare din luna decembrie, acesta a demisionat din partidul ALDE pentru a putea candida din partea partidului Pro România.

Tăriceanu, reacție imediată după ce a fost acuzat de luare de mită

Un scandal imens se învârte în jurul numelui fostului politiac ALDE. În perioada 2007-2008, atunci când Tăriceanu se afla în fruntea Guvernului României, acesta ar fi obținut o sumă importantă drept mită. Conform procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), el ar fi primit în mod indirect banii, prin intermediul reprezentanților unei firme austriece. Banii obținuți ar fi reprezentat plata unor servicii de consultanță, iar în schimbul banilor, Tăriceanu și-ar fi folosit atribuțiile pentru adoptarea unor serii de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

Conform unor surse judiciare, firma de la care Călin Popescu Tăriceanu ar fi primit mită în valoare de 800.000 de dolari este Fujitsu Siemens Computers. De același nume este legat și dosarul Microsoft, în care au fost implicați multe nume importante din politică. În acest context, DNA solicită președintelui României Klaus Iohannis acordul începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, cu toate că dosarul a fost trimis Senatului încă din noiembrie 2018, atunci când se afla în funcția de senator. Însă, după mai multe tergiversări, în iunie 2019 Senatul a respins cererea DNA. Acum, procurorii afirmă că au fost adăugate probe suplimentare la dosar.

În cadrul unei intervenții la Antena 3, Tăriceanu a vorbit despre acuzațiile DNA. Acesta consideră că acest dosar este fabricat, cu o mulțime de presupuneri la adresa sa, fără un fond de adevăr.

„Știu că acest dosar a fost deschis cu mult timp în urmă. Era o serie de acuzații care nu erau deloc evidente și clare și anume eu eram acuzat de luare de mită, dar în dosarul de la procuratură se spunea că de fapt banii nu au ajuns la mine. Banii ar fi fost luați de altcineva cu care eu nu am avut nicio legătură. Genul de dosar făcut de DNA pe considerente politice, deci un dosar care avea 17 mii de pagini trimis la Parlament în care nu am găsit nimic care să fie acuzator la adresa mea. E o însăilare de presupuneri și de aberații juridice care încercau să mă pună într-o lumină nefavorabilă”, a declarat Tăriceanu, la Antena 3.

„Această sumă este în capul DNA”

El a continuat și a susținut că nu se pune problema să fi primit vreodată această sumă de bani.

„La mine nu a ajuns niciun ban și nu avea de ce să ajungă niciun ban. Țin să vă spun următorul lucru, că acest dosar Microsoft e legat de licențele pe care statul român trebuia să le achite firmei Microsoft. În perioada mandatului meu, cu toate că au fost luate patru hotărâri de guvern, dintre care una vizată inclusiv de procurorul general de atunci, doamna Koveși, aceste patru hotărâri de Guvern nu au făcut decât să inventarieze licențele Microsoft și nu s-a plătit niciun ban către firma Microsoft în perioada mandatului meu.

Deci nu aveau cum să ajungă bani la mine, iar legătura se face cu consultanții pe care PNL i-a avut o perioadă de vreme, care au avut un contract onorat în integralitate și alte obligații nu au existat. Consultanții la un moment dat au dat în judecată PNL pentru recuperarea sumei integrale a contractului.

Nici eu, nici PNL nu am primit această sumă. Această sumă de 800 de mii de dolari e în capul DNA, că ar fi fost într-un fel virată sau folosită de PNL. Dar nici în dosar eu nu apar ca fiind beneficiarul vreunei sume și nici PNL-ul, ca să fie clar”, a adăugat politicianul.