16:37
Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări privind noua Lege a integrității și controversatul „amendament Fritz”, în contextul unui jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. Bruxelles-ul verifică dacă noile prevederi privind încetarea mandatelor sunt compatibile cu principiile dreptului european.
Solicitarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, director general al DG JUST din cadrul Comisiei Europene, către Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.
Executivul comunitar vrea să afle, printre altele, cum se aplică noile prevederi în cazul mandatelor aflate deja în desfășurare și dacă legislația respectă principiul neretroactivității.
România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor formulate de Comisia Europeană.
Una dintre principalele preocupări ale Bruxelles-ului vizează impactul noilor prevederi asupra aleșilor locali și demnitarilor. Legea prevede încetarea de drept a mandatelor, la o lună de la promulgare, în cazul persoanelor vizate de anumite decizii anterioare privind incompatibilitatea sau conflictul de interese.
Printre persoanele care ar putea fi afectate de noile prevederi se numără și primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Comisia Europeană vrea să stabilească dacă reglementările sunt compatibile cu principiile dreptului european, inclusiv securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea.
Bruxelles-ul solicită, de asemenea, explicații cu privire la caracterul automat al încetării mandatelor și vrea să afle dacă măsura presupune o analiză individuală a gravității fiecărui caz.
O altă problemă ridicată de Comisia Europeană privește respectarea principiului ne bis in idem, care interzice sancționarea unei persoane de două ori pentru aceeași faptă.
Citeşte şi: Nicușor Dan a promulgat Legea ANI. Dominic Fritz ar putea fi obligat să plece de la Primăria Timișoara
Comisia Europeană solicită autorităților române informații concrete și despre numărul aleșilor care ar putea fi afectați, natura juridică a măsurii, posibilitatea excluderii aplicării acesteia în cazurile considerate minore și existența unor căi reale de atac pentru persoanele care își pierd mandatul.
Potrivit documentului consultat de sursa citată, Bruxelles-ul a formulat șapte întrebări principale:
1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului
2. Raportarea la principiul ne bis in idem
3. Justificarea încetării automate a mandatului
4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret
5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal
6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore
7. Dreptul la o cale de atac
Citeşte şi: Dominic Fritz, reacție ironică după motivarea CCR. „Sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”
Demersul Comisiei Europene poate avea implicații asupra evaluării viitoarelor cereri de plată depuse de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În funcție de răspunsurile transmise de autoritățile române, Bruxelles-ul poate solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă noua Lege a integrității respectă angajamentele asumate de România în cadrul reformelor privind statul de drept.
Legea integrității reprezintă un jalon din PNRR asociat unei sume de 770 de milioane de euro.
Astfel, modul în care autoritățile de la București vor răspunde solicitărilor Comisiei Europene ar putea fi important atât pentru aplicarea noilor prevederi privind mandatele aleșilor, cât și pentru evaluarea reformelor asumate de România prin PNRR.
