Guvernul pe care Siegfried Mureșan încearcă să îl ducă în Parlament ar putea semăna mai degrabă cu un „Guvern Bolojan II” decât cu un Executiv construit de la zero. PNL, USR și UDMR au deja mai mulți miniștri în funcție, iar o parte dintre aceștia ar putea rămâne în Cabinet.
Cele mai importante negocieri sunt așteptate în cazul portofoliilor rămase fără titulari după retragerea PSD de la guvernare. Potrivit unor surse politice, pentru fiecare minister sunt analizate în prezent câte două sau trei variante.
Siegfried Mureșan pornește în tentativa de formare a noului Guvern cu sprijinul PNL, USR și UDMR. Cele trei formațiuni au împreună 169 de parlamentari, în timp ce pentru învestirea Executivului sunt necesare 233 de voturi. Premierul desemnat a anunțat că, într-o primă etapă, cele trei partide lucrează la programul de guvernare, urmând ca ulterior să aibă loc discuții cu grupurile parlamentare, inclusiv cu PSD și reprezentanții minorităților naționale.
Siegfried Mureșan nu a prezentat deocamdată o listă oficială de miniștri și nici nu a anunțat începerea negocierilor pentru împărțirea portofoliilor. Configurația politică și informațiile vehiculate în partide permit însă conturarea unei prime liste de nume luate în calcul.
În această variantă, noul Executiv ar putea păstra o parte importantă din structura Cabinetului Bolojan. PSD a ieșit de la guvernare în aprilie, lăsând vacante șase portofolii: Transporturi, Agricultură, Energie, Muncă, Justiție și Sănătate. Interimatele au fost preluate de Radu Miruță, Tánczos Barna, Ilie Bolojan, Dragoș Pîslaru, Cătălin Predoiu și Cseke Attila.
Una dintre schimbările importante ar putea avea loc la Ministerul Afacerilor Interne. Cătălin Predoiu conduce în prezent portofoliul, însă poziționarea sa în conflictul intern din PNL ar putea reprezenta un obstacol pentru menținerea sa într-o formulă politică construită în jurul lui Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan.
Două dintre variantele vehiculate pentru MAI sunt Mircea Abrudean și Florin Roman. Ambii au fost incluși de Ilie Bolojan în echipa cu care acesta a candidat la conducerea PNL în luna iunie.
Mircea Abrudean are experiență în administrația publică, ocupând de-a lungul timpului funcții precum cea de prefect, șef al Cancelariei și secretar general al Guvernului. Florin Roman a activat, la rândul său, în administrația publică și a avut responsabilități politice în PNL pe zona administrației, ordinii publice și siguranței cetățeanului.
La Ministerul Apărării, Radu Miruță rămâne una dintre principalele variante. USR l-a mutat de la Economie la Apărare în decembrie 2025, partidul invocând inclusiv implicarea acestuia în programul SAFE și legătura dintre industria de apărare și Ministerul Apărării Naționale. O alternativă din interiorul USR este Bogdan Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților.
Ministerul Transporturilor este unul dintre portofoliile rămase fără titular după ieșirea PSD de la guvernare și ar putea fi revendicat de USR. În prezent, Radu Miruță asigură interimatul, iar Horațiu Cosma, secretar de stat, este unul dintre reprezentanții USR care gestionează activitatea ministerului.
În discuții poate reveni și numele lui Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, în cazul în care USR va opta pentru un politician cu experiență directă în acest domeniu. O altă variantă este păstrarea lui Radu Miruță la Transporturi și desemnarea unui alt reprezentant USR la Apărare.
La Ministerul Finanțelor, varianta care ar asigura cea mai mare continuitate este păstrarea lui Alexandru Nazare. O alternativă din PNL este Gabriela Horga, senator cu experiență în zona buget-finanțe și membră a echipei politice construite de Ilie Bolojan în luna iunie. În cazul unei modificări a împărțirii politice a portofoliilor, Tánczos Barna ar putea reprezenta varianta UDMR. Acesta are experiență la Ministerul Finanțelor, unde a ocupat funcția de ministru.
Ministerul Justiției este unul dintre portofoliile pentru care USR dispune de mai multe nume. Printre variantele vehiculate se află fostul ministru Stelian Ion, deputata Oana Murariu și Alexandru-Paul Dimitriu. Cei trei au fost implicați în inițiativele legislative ale USR privind reorganizarea și modificarea legislației din domeniul Justiției. Dimitriu s-a remarcat în ultima perioadă prin pozițiile publice pe teme legate de acest domeniu.
La Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna pornește cu avantajul că deține deja interimatul. El a preluat portofoliul după demisia lui Florin Barbu și gestionează ministerul inclusiv în contextul tensiunilor din sectorul zootehnic. O variantă UDMR din interiorul ministerului este secretarul de stat Zoltán Mihály, cu care Tánczos a lucrat după preluarea portofoliului. Dacă Agricultura ar reveni USR, printre numele care pot intra în discuție se află George Cățean, fermier și fost secretar de stat.
Ministerul Energiei este unul dintre portofoliile pentru care sunt vehiculate mai multe variante. USR o are în vedere pe Cristina Prună, vicepreședinta Comisiei pentru industrii și servicii și coordonatoarea politicilor partidului în domeniul energiei. Din partea PNL poate reveni Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei și actual consilier onorific al lui Ilie Bolojan. UDMR îl are, la rândul său, pe senatorul Antal Lóránt, unul dintre politicienii formațiunii cu activitate în domeniul energiei.
Pentru Ministerul Sănătății, USR îl poate propune pe medicul Adrian Wiener, unul dintre reprezentanții partidului cu activitate în domeniul politicilor sanitare. UDMR dispune de două variante: Cseke Attila, care conduce în prezent ministerul în regim de interimat și a mai ocupat această funcție, și deputatul Vass Levente, medic primar și specialist în sănătate publică și management sanitar.
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, varianta de continuitate este păstrarea lui Dragoș Pîslaru. Acesta conduce ministerul și, din aprilie, asigură în paralel interimatul la Muncă. O eventuală preluare a portofoliului de către USR ar putea readuce în prim-plan numele lui Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și unul dintre politicienii USR implicați în construcția inițială a PNRR.
La Ministerul Educației, Mihai Dimian are avantajul continuității. El nu a fost preluat de Cabinetul Bolojan de la o formulă politică anterioară, ci a fost propunerea susținută de Bolojan și validată de PNL în martie 2026. Din partea USR poate intra în calcule senatorul Ștefan Pălărie, activ în zona politicilor educaționale. În această săptămână, acesta a solicitat inclusiv constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în legătură cu rezultatele PISA. PNL îl poate avea ca variantă și pe rectorul și deputatul Marilen Pirtea, în cazul în care liberalii ar opta pentru un ministru cu apartenență politică explicită.
La Ministerul Afacerilor Externe, o variantă este păstrarea actualului titular, Oana Țoiu, care conduce instituția și participă în continuare la reuniunile externe. Alternativa din partea USR ar putea fi europarlamentarul Dan Barna. Acesta este membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, al delegației pentru relațiile cu Statele Unite și vicepreședinte al delegației UE-Republica Moldova.
La Ministerul Mediului, scenariul continuității presupune păstrarea Dianei Buzoianu, actualul titular al portofoliului. În cazul în care ministerul ar reveni PNL, o variantă este fostul ministru Mircea Fechet. Din partea UDMR poate fi luat în calcul Tánczos Barna, care a mai condus Ministerul Mediului.
La Ministerul Muncii, Dragoș Pîslaru are avantajul faptului că asigură deja interimatul și are experiență anterioară ca ministru al Muncii. În prezent, acesta gestionează inclusiv dosare importante privind salarizarea din sectorul public. USR poate propune și nume precum Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii și actual senator al partidului, sau Cristian Seidler, purtător de cuvânt al USR și unul dintre parlamentarii formațiunii cu activitate în domeniul legislației muncii.
La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, una dintre variante este păstrarea actualului ministru Irineu Darău, validat de USR și instalat în funcție în decembrie 2025.m Un alt nume este Radu Miruță, care a condus anterior ministerul înainte de a fi mutat la Apărare și ar putea reveni dacă distribuția portofoliilor va fi modificată. Pentru PNL, Sebastian Burduja, fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării și fost ministru al Energiei, poate reprezenta o variantă pentru un portofoliu care include și componenta de digitalizare.
La Ministerul Dezvoltării, Cseke Attila beneficiază de avantajul continuității, întrucât conduce deja portofoliul și are o experiență îndelungată în administrația publică. Dacă ministerul va reveni PNL, în discuție pot intra Ioan Popa, primarul Reșiței, și Mircea Abrudean. Ambii au fost incluși de Ilie Bolojan în echipa politică prezentată la congresul PNL din iunie.
La Ministerul Culturii, actualul titular András István Demeter este varianta de continuitate din partea UDMR. PNL poate propune deputatul Alexandru Muraru, istoric, președinte al PNL Iași și unul dintre vicepreședinții incluși în echipa lui Ilie Bolojan. Din partea USR, numele vehiculat este Iulian Bulai, fost președinte al Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților.
Citeşte şi: Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Urmează votul în Parlament
Privită în ansamblu, lista vehiculată explică de ce un eventual Cabinet Mureșan ar putea fi perceput ca o continuare a formulei Bolojan. Alexandru Nazare la Finanțe, Radu Miruță la Apărare, Dragoș Pîslaru la Fonduri Europene, Mihai Dimian la Educație, Oana Țoiu la Externe, Diana Buzoianu la Mediu, Irineu Darău la Economie, Cseke Attila la Dezvoltare și András István Demeter la Cultură formează deja un nucleu de miniștri care ar putea fi păstrat într-o nouă formulă guvernamentală.
Negocierile cele mai importante se anunță pentru portofoliile rămase vacante după plecarea PSD, dar și pentru Ministerul Afacerilor Interne. Acolo trebuie stabilite variantele pentru Transporturi, Agricultură, Energie, Muncă, Justiție și Sănătate, în timp ce situația lui Cătălin Predoiu la Interne rămâne una dintre necunoscutele viitorului Cabinet.
În paralel, Siegfried Mureșan trebuie să rezolve problema majorității parlamentare. PNL, USR și UDMR au împreună 169 de parlamentari, iar pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. Premierul desemnat urmează să discute cu celelalte grupuri parlamentare, inclusiv cu PSD și reprezentanții minorităților, astfel încât formula propusă să poată obține sprijinul necesar în Parlament.