16:35
Consilierul prezidențial Eugen Tomac susține că România ar putea avea un nou premier în luna septembrie, după consultările pe care președintele Nicușor Dan urmează să le poarte cu partidele parlamentare. Oficialul de la Cotroceni spune că anticipatele reprezintă un scenariu care trebuie evitat, chiar dacă prima condiție constituțională pentru declanșarea lor a fost deja îndeplinită.
După două desemnări eșuate și 111 zile de criză politică, Tomac afirmă că există premise pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină viitorul Guvern.
„Sunt absolut convins că în luna septembrie președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară”, a declarat Eugen Tomac la Antena 3.
Consilierul prezidențial consideră că situația politică actuală ar trebui să determine partidele să pună pe primul loc interesele României și ale cetățenilor.
„Cred că suntem în fața unei situații care obligă partidele să pună pe primul loc România și cetățenii români. Până acum s-au gândit la confortul partidelor, de cele mai multe ori, și și-au impus condiții pentru a menține această stare de blocaj. (…) Sunt optimist în ceea ce privește abordarea pe care am observat-o atât în spațiul public, cât și din discuțiile pe care le-am avut cu lideri politici din toate partidele din fosta coaliție, inclusiv cu domnul Varujan Pambuccian, liderul minorităților naționale. Toată lumea este conștientă că avem nevoie urgentă de un nou guvern, pentru că economia nu așteaptă negocierile politice”, a spus Eugen Tomac.
Potrivit acestuia, presiunea economică este unul dintre principalele motive pentru care negocierile politice trebuie deblocate. România are nevoie de o rectificare bugetară, de un buget realist și de finalizarea negocierilor privind jaloanele critice din PNRR, care au termen la 31 august.
Deși prima condiție constituțională pentru declanșarea alegerilor anticipate a fost îndeplinită, Eugen Tomac consideră că organizarea acestora ar trebui să fie ultima variantă.
„România a avut alegeri cu consecințe dureroase pentru societatea noastră în 2024. Am avut alegeri anul trecut. Consider că menținerea unei stări de tensiune politică, prin reașezarea jocului, prin organizarea de alegeri anticipate, este un scenariu care trebuie evitat”, a afirmat consilierul prezidențial.
Eugen Tomac a precizat însă că alegerile anticipate rămân o soluție democratică și constituțională în situația în care partidele nu reușesc să găsească o soluție pentru formarea unui Guvern. În viziunea președintelui Nicușor Dan, prioritatea este formarea unui „guvern capabil să repornească economia” și care să pregătească un buget credibil.
Eugen Tomac este convins că următoarea desemnare va avea loc în septembrie, după o nouă rundă de consultări între președinte și partidele politice. Acesta a explicat că, de această dată, desemnarea ar trebui să pornească de la existența unei majorități parlamentare capabile să susțină Guvernul.
„Președintele a făcut deja două desemnări, imediat după moțiunea de cenzură. Ele nu au convins partidele parlamentare de votul necesar pentru a trece prin Parlament. Tocmai de aceea cred că după această perioadă extrem de tensionată, toți liderii politici responsabili din această țară vor face compromisurile necesare pentru a depăși acest moment”, a declarat Eugen Tomac.
Întrebat despre numele vehiculate pentru funcția de premier, printre care Sorin Grindeanu, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare sau chiar Eugen Tomac, consilierul prezidențial nu a dorit să indice o variantă.
„Nu cred că numele viitorului premier contează în clipa de față. Ceea ce este cel mai important este să avem o majoritate capabilă să susțină învestirea unui nou guvern și reformele pe care, indiferent de numele premierului, viitorul guvern trebuie să le facă”, a spus Eugen Tomac.
Actuala criză politică a început pe 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”. De atunci, Executivul funcționează interimar, ceea ce limitează capacitatea Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență și de a iniția proiecte legislative în Parlament.
După căderea Guvernului, fosta coaliție de guvernare s-a destrămat. PNL a decis să treacă în opoziție și să nu mai formeze o alianță cu PSD, în timp ce USR a anunțat că nu va susține și nu va intra într-un Guvern din care face parte PSD.
Președintele Nicușor Dan a făcut ulterior două desemnări pentru funcția de premier, însă niciuna nu a dus la formarea unui Guvern.
Prima desemnare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie, pentru formarea unui Guvern de specialiști. Acesta și-a depus însă mandatul pe 14 iunie, înaintea votului din Parlament, după ce a constatat că nu poate forma o majoritate parlamentară.
Ulterior, președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal din tabăra anti-Bolojan. Cabinetul propus de acesta a ajuns în Parlament, însă a obținut doar 189 de voturi „pentru”, față de cele 233 necesare pentru învestire. Votul a fost influențat decisiv de decizia parlamentarilor AUR și UDMR de a părăsi sala înaintea exprimării votului, ceea ce a dus la eșecul celei de-a doua tentative de formare a Guvernului.
