18:11
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a informat marți că a transmis Comisiei Europene o scrisoare însoțită de hotărârea Secției pentru judecători, document prin care s-a constatat existența „unei campanii susținute și coordonate” îndreptate împotriva puterii judecătorești. Potrivit instituției, în această acțiune ar fi fost implicați actori politici, instituții media apropiate acestora și organizații din societatea civilă.
Documentul a fost semnat de președintele CSM, Liviu Gheorghe Odagiu, și trimis către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și către comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath.
Hotărârea Secției pentru judecători, adoptată la 9 iunie, este însoțită de un material de 76 de pagini în care sunt prezentate declarații ale unor oameni politici, acțiuni ale unor asociații și organizații neguvernamentale, precum și articole de presă. Secția pentru judecători consideră că acestea s-ar înscrie într-o campanie de denigrare și în „acțiuni de hărțuire” îndreptate împotriva judecătorilor și a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea.
„În numele Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din România, vă transmitem prin prezenta Hotărârea nr. 1.348 din 9 iunie 2026, adoptată în unanimitate, cu o opinie concurentă, de membrii prezenți, în exercitarea responsabilității constituționale a Consiliului de a garanta independența justiției. Hotărârea demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmărește degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătorești pe mai multe planuri.
Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmații generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmație factuală relevantă este însoțită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziție mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea și caracterul lor cumulativ”, se arată în scrisoare.
În documentul transmis Comisiei Europene, CSM afirmă că, odată cu instalarea noilor autorități guvernamentale, începând din iulie 2025, ar fi existat intenția declarată de a reduce, până la eliminare, autonomia financiară și independența sistemului judiciar.
Instituția susține că în această campanie de discreditare au fost implicați „actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară”.
„Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remunerația și pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea și capacitatea instituțională a puterii judecătorești de a gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale. Pentru a obține sprijinul public pentru o asemenea intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate și organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută și coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească. Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători și conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative și a conducerii puterii judecătorești, propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum și măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcție comună”, afirmă CSM.
Potrivit Consiliului, privite individual, măsurile și campaniile mediatice analizate au depășit frecvent limitele loialității constituționale și s-au situat dincolo de cadrul dezbaterii politice obișnuite, al politicilor bugetare sau al reformelor instituționale. Instituția consideră însă că, analizate împreună, prin succesiunea, intensitatea și orientarea lor, acestea indică existența „unui risc sistemic”.
„Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească CSM în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independența financiară și operațională a puterii judecătorești și să îi remodeleze arhitectura instituțională sub influență politică. Viteza, amploarea și simultaneitatea acestor evoluții sunt esențiale. Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituțională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru și control reciproc și să pună în pericol garanțiile de care depind democrația, drepturile fundamentale și aplicarea efectivă a dreptului Uniunii”, declară CSM.
Instituția mai arată că adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanțe ale țării, indiferent de nivelul de jurisdicție, au adoptat hotărâri proprii. Potrivit CSM, concluzia principală desprinsă din acestea este că judecătorii „denunță degradarea continuă a statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția”.
De asemenea, Consiliul afirmă că aceste adunări generale au cerut adoptarea tuturor măsurilor instituționale disponibile, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru restabilirea echilibrului specific statului de drept, încetarea campaniei de delegitimare a justiției și recunoașterea unei independențe reale a sistemului judiciar de către celelalte puteri ale statului.
Totodată, CSM precizează că hotărârea Secției pentru judecători are un caracter declarativ și de protecție, fără efecte jurisdicționale, disciplinare, punitive sau normative.
„Aceasta nu stabilește răspunderea civilă, penală ori disciplinară; nu poate aplica sancțiuni, atribui un statut juridic nefavorabil, emite dispoziții obligatorii pentru terți sau impune vreunei persoane ori organizații să își modifice conduita. Funcția sa juridică este de a constata și de a reflecta realitatea factuală relevantă: de a identifica declarațiile și faptele publice verificabile și, atunci când este necesar, autorii acestora; de a evalua contextul, baza factuală, intensitatea, repetitivitatea, amploarea și efectul lor cumulativ; precum și de a stabili, la nivel instituțional, dacă independența justiției, imparțialitatea ori reputația profesională au fost afectate. Identificarea sursei unei declarații sau a unei fapte reprezintă, așadar, o necesitate probatorie și analitică, nu o măsură coercitivă. Consiliul nu are nici puterea de a sancționa persoanele în cauză, nici puterea de a le reglementa comportamentul, dar are obligația constituțională de a reflecta realitatea care afectează puterea judecătorească și de a atrage atenția asupra gravității acesteia”, explică CSM.
Consiliul menționează că procedura utilizată nu reprezintă o noutate și nici o excepție, subliniind că ambele secții ale instituției au recurs la același mecanism legal în numeroase situații anterioare, fiind înregistrate 465 de cazuri similare în perioada 2011–2025. Același instrument a fost folosit și în situații care au implicat declarații sau acțiuni ale unor demnitari, jurnaliști ori organizații media.
„Ceea ce distinge prezenta situație nu este procedura utilizată sau identificarea factuală a surselor declarațiilor, entităților și faptelor documentate, ci amploarea, intensitatea, diversitatea, durata și caracterul cumulativ fără precedent ale presiunii analizate, concentrată într-un interval de aproximativ un an”, adaugă CSM.
În continuare, instituția evidențiază că dimensiunea judiciară a Uniunii Europene are o importanță directă și semnificativă, iar independența justiției depășește cadrul organizării constituționale naționale, întrucât instanțele statelor membre fac parte din ordinea juridică a Uniunii.
„Hotărârea anexată trebuie, așadar, înțeleasă ca o comunicare de avertizare timpurie privind reziliența garanțiilor instituționale ale statului de drept, în vederea evaluării măsurii în care convergența dintre delegitimarea publică, presiunea politică coordonată, reconfigurarea instituțională realizată fără consultare și slăbirea simultană a garanțiilor profesionale, financiare și operaționale creează un risc grav pentru independența justiției, autonomia financiară a puterii judecătorești și sistemul de echilibru și control reciproc între puterile statului. Puterea judecătorească din România recunoaște pe deplin și salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice și a reformelor fundamentate pe date și dovezi. În același timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva presiunii politice coordonate și de a-i păstra capacitatea de a acționa independent. Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum și a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituționale și financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa”, se încheie scrisoarea semnată de președintele CSM.
