20:37
Nicușor Dan a promulgat, vineri, 28 august 2026, legea adoptată de Parlament pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Actul normativ vizează inclusiv situația primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz.
Șeful statului a precizat că a promulgat legea în forma transmisă de Parlament, deși își menține argumentele prezentate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională.
Nicușor Dan susține că decizia a fost influențată și de riscul ca România să piardă fonduri din PNRR în cazul în care actul normativ nu ar fi fost adoptat.
„Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale.
Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare.
Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.
Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi.
Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a transmis Nicușor Dan.
Citește și: Nicușor Dan, despre acuzațiile privind trecutul lui Lucian Pahonțu: „Nu e în această situație!”
Legea integrității a trecut din nou, miercuri, de votul final al Parlamentului, după ce actul normativ a fost modificat pentru a ține cont de deciziile Curții Constituționale.
CCR a stabilit că amendamentul AUR prin care partenerele demnitarilor ar fi fost obligate să își facă publice declarațiile de avere și de interese este neconstituțional. În schimb, judecătorii constituționali au considerat că prevederea supranumită „amendamentul Fritz”, contestată de USR, PNL și președintele Nicușor Dan, respectă Constituția.
Prevederea controversată, introdusă de PSD în proiectul de modificare a Legii ANI, stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională de parlamentari din USR și PNL, precum și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au susținut că prevederea contravine articolului 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune doar pentru viitor, și au argumentat că nu pot fi introduse sancțiuni noi, precum pierderea mandatului, pentru fapte și situații juridice care au fost deja încheiate în baza legislației anterioare.
Prevederea a fost interpretată drept una care îl vizează în mod direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare. În total, peste 120 de persoane sunt vizate de „amendamentul Fritz”.
Curtea Constituțională a decis că prevederea este constituțională. Potrivit acesteia, funcția sau demnitatea publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii în cazul persoanelor pentru care există o constatare definitivă privind un conflict de interese.
În același timp, CCR a declarat neconstituțional amendamentul AUR referitor la declarațiile de avere ale concubinelor. Curtea a stabilit că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar a celor care îi vizează pe soți sau soții.
USR a anunțat marți că a depus din nou în Parlament un proiect distinct privind integritatea, de această dată fără „amendamentul anti-Fritz”.
Sorin Şipoş, liderul senatorilor USR, a explicat că formațiunea încearcă să evite pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR și le solicită parlamentarilor să susțină o variantă a legii pe care o consideră „curată”.
„Este o şansă pe care noi vrem să o dăm parlamentarilor pentru a trece o lege curată şi pentru a absorbi aceşti bani de care avem foarte mare nevoie. Îngrijorarea noastră este că această încălcare, acest abuz împotriva statului de drept va fi sancţionat cu aceşti bani şi cred că în ultimul ceas responsabilitatea parlamentarilor s-ar putea vedea în acest moment dând un vot pe o lege curată. (…) Cu siguranţă că o să vedem ce se va întâmpla şi în Comisia juridică de mâine. Noi sperăm totuşi, repet, că având această plasă de siguranţă, vom fi puşi în situaţia de a nu pierde aceşti bani şi de a putea îndeplini şi jalonul”, a transmis senatorul USR.
Controversa privind modificarea legislației în domeniul integrității a ajuns și la nivel european. PPE și Renew Europe, două dintre cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European, i-au solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aprobe plata către România a 770 de milioane de euro în cazul în care noua legislație nu este modificată.
Citeşte şi: Nicușor Dan, vizită la Chișinău de Ziua Independenței. Întâlniri cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski
Solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer. Documentul, trimis pe 24 august Ursulei von der Leyen, solicită Comisiei Europene să transmită Bucureștiului că fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi deblocate dacă reforma nu respectă principiile statului de drept și legislația europeană.
România trebuie să îndeplinească până la 31 august mai multe jaloane pentru a putea accesa tranșa de 770 de milioane de euro din PNRR, printre acestea numărându-se și reforma legislației privind integritatea.
Ulterior, Comisia Europeană a precizat că modificările aduse Legii ANI vor fi analizate în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române.
