12:00
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României în legătură cu modificările aduse legislației privind integritatea și declarațiile de avere. Una dintre prevederile contestate extinde obligația de declarare a averii și asupra persoanelor care au cu demnitarii relații asemănătoare celor dintre soți.
Sesizarea are legătură și cu o altă prevedere considerată neconstituțională de șeful statului, care ar putea produce efecte asupra unor persoane aflate deja în exercitarea unui mandat, printre acestea fiind și Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR.
Curtea Constituțională a stabilit pentru 12 august termenul de judecată pentru sesizarea formulată de președintele României.
Legea a fost adoptată miercuri, 5 august, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru”, opt „împotrivă” și șapte abțineri. Proiectul, înregistrat cu numărul L464/2026, a fost dezbătut în procedură de urgență și are ca obiectiv îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, referitor la consolidarea legislației în domeniul integrității.
Separat, legea a fost contestată la CCR și de USR și PNL. Potrivit materialului, obiecțiile celor două partide vizează anumite prevederi introduse prin amendamentele PSD și AUR, nu procedura parlamentară în ansamblu.
În cazul unei eventuale admiteri a sesizării, Parlamentul nu ar trebui, în principiu, să reia întregul proces legislativ, ci să pună prevederile declarate neconstituționale în acord cu decizia Curții.
Președintele consideră că actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară și că România trebuie să își respecte angajamentele asumate prin PNRR. În același timp, însă, susține că atingerea acestui obiectiv nu poate justifica introducerea unor prevederi pe care le consideră neconstituționale.
Una dintre modificările contestate extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la persoana care ocupă funcția publică la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Potrivit argumentelor prezentate în sesizare, formularea referitoare la persoana care are „relații asemănătoare acelora dintre soți” nu oferă criterii suficient de clare pentru stabilirea persoanelor vizate. În opinia președintelui, această lipsă de criterii obiective ar putea conduce la aplicarea neunitară a legii.
Nicușor Dan mai susține că extinderea răspunderii contravenționale asupra unei persoane doar în baza relației sale cu un demnitar depășește limitele constituționale și ale protecției vieții private.
Un alt punct contestat privește interdicția de trei ani de a ocupa o funcție publică. Potrivit sesizării, noua reglementare transformă o interdicție care producea efecte pentru viitor într-o măsură care ar putea duce la încetarea automată a unui mandat sau a unei funcții aflate deja în exercitare.
Președintele invocă în acest caz principiul neretroactivității legii și susține că o asemenea prevedere ar putea afecta inclusiv voința exprimată de alegători la scrutinul în urma căruia a fost obținut mandatul.
În opinia șefului statului, legislația privind integritatea trebuie să fie clară și solidă din punct de vedere constituțional, pentru a evita apariția unor noi probleme juridice și a unui eventual vid legislativ.
Controversa privind obligația partenerilor necăsătoriți ai demnitarilor de a-și declara averea a apărut și în contextul situației Mirabelei Grădinaru, partenera de viață a lui Nicușor Dan.
Aceasta și-a publicat deja declarațiile de avere și de interese, deși, potrivit legislației aflate în vigoare înaintea modificărilor contestate, nu avea obligația legală de a face acest lucru.
„În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese”, a transmis Nicușor Dan pe rețeaua X.
Declarația de avere a Mirabelei Grădinaru a fost completată la 4 august 2026 și cuprinde bunurile și veniturile proprii, precum și veniturile copiilor aflați în întreținere. Documentul nu include patrimoniul sau veniturile lui Nicușor Dan, cei doi nefiind căsătoriți.
Mirabela Grădinaru declară că deține integral un teren intravilan cu o suprafață de 1.152 de metri pătrați în Moara Vlăsiei, județul Ilfov, cumpărat în 2021.
În 2025, aceasta a dobândit prin moștenire mai multe cote din terenuri situate în satul Zăpodeni, județul Vaslui. Este vorba despre două terenuri intravilane de 2.600 și 2.400 de metri pătrați, trei terenuri extravilane de 19.400, 8.600 și 4.500 de metri pătrați, precum și o vie de 1.200 de metri pătrați.
Tot prin moștenire, partenera președintelui a dobândit o cotă de 3/16 dintr-un teren intravilan de 250 de metri pătrați din municipiul Vaslui. În declarație apar și cote din două locuințe: 3/16 dintr-o casă de 69 de metri pătrați din Vaslui și 5/16 dintr-o casă de 84 de metri pătrați din Zăpodeni.
La capitolul autoturisme sunt menționate un Renault Clio fabricat în 2016 și un Opel Vectra din 1992. Ambele au fost cumpărate.
Nu figurează în document bijuterii, obiecte de artă sau alte bunuri a căror valoare cumulată să depășească 5.000 de euro.
Peste 116.000 de lei, împrumutați unei asociații
În declarația de avere sunt menționate două conturi curente, deschise la ING și Banca Transilvania, ambele cu sold zero.
Cea mai importantă sumă menționată la active financiare este un împrumut de 116.563,42 lei acordat personal Asociației S.O.S. Orașul.
Mirabela Grădinaru mai deține acțiuni Renault obținute prin programele de acționariat destinate angajaților grupului. Acestea sunt evaluate la aproximativ 4.000 de euro, în document fiind precizat că numărul exact al acțiunilor urmează să fie detaliat.
La capitolul datorii apar două obligații față de ING: una de 1.760,18 lei, cu scadența în 2026, și un credit de 50.000 de lei contractat în 2021, ajuns la scadență tot în 2026.
Pentru ultimul an fiscal încheiat, Mirabela Grădinaru a declarat venituri salariale de 158.360 de lei de la Automobile Dacia SA. Suma reprezintă o medie de aproximativ 13.200 de lei pe lună.
În document apar și alocațiile celor doi copii, fiecare în valoare de 3.504 lei pe an.
Nu sunt menționate venituri din activități independente, chirii, investiții, pensii, agricultură, premii sau alte surse.
În declarația de interese figurează funcția de președinte al Asociației S.O.S. Orașul și participațiile deținute la Renault. Nu sunt menționate funcții în partide politice, organizații profesionale sau sindicale și nici contracte finanțate din fonduri publice.
Mirabela Grădinaru nu ocupă o funcție publică și nu are statut de demnitar. De asemenea, titulatura de „primă-doamnă” nu este consacrată printr-o prevedere constituțională sau legală în România.
Faptul că ea și Nicușor Dan nu sunt căsătoriți este un alt element important. În legislația aplicabilă anterior modificărilor contestate, patrimoniul său nu trebuia inclus în declarația de avere a președintelui.
Problema declarațiilor de avere a fost influențată și de Decizia CCR nr. 297 din 29 mai 2025. Curtea Constituțională a stabilit atunci că un demnitar sau funcționar nu poate răspunde pentru informațiile patrimoniale referitoare la soț sau la alți membri ai familiei, întrucât declarația este dată pe proprie răspundere, iar informațiile respective aparțin unor terțe persoane.
Curtea a eliminat, de asemenea, obligația publicării online a declarațiilor de avere, invocând dreptul la viață privată și protecția datelor personale.
Ulterior, în mai 2026, Agenția Națională de Integritate a precizat că persoanele care depun declarații nu mai sunt obligate să includă date despre soț, soție și copiii majori și că documentele nu mai sunt publicate automat pe site-urile instituțiilor sau pe portalul ANI.
În aceste condiții, declarațiile publicate de Mirabela Grădinaru reprezintă un demers voluntar și nu rezultatul unei obligații legale aflate deja în vigoare.
