14:01
Nicușor Dan a anunțat că partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarațiile de avere și de interese, în contextul dezbaterilor privind modificarea Legii integrității, astfel încât și partenerii necăsătoriți ai principalilor demnitari să fie obligați să își declare patrimoniul.
„În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese”, a transmis Nicușor Dan pe platforma X.
Decizia vine după ce Camera Deputaților a adoptat, cu voturile PSD și AUR, un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și asupra partenerilor necăsătoriți ai unor demnitari. Proiectul urma să fie supus votului decisiv în Senat, însă, potrivit informațiilor oficiale, Comisia pentru administrație publică a emis un aviz negativ.
Declarația de avere a Mirabelei Grădinaru, completată la 4 august 2026, include exclusiv bunurile și veniturile proprii, precum și veniturile copiilor aflați în întreținere. Patrimoniul lui Nicușor Dan nu este menționat, cei doi nefiind căsătoriți.
Potrivit documentului, Mirabela Grădinaru deține integral un teren intravilan de 1.152 de metri pătrați în Moara Vlăsiei, județul Ilfov, achiziționat în anul 2021.
În 2025, aceasta a moștenit mai multe cote din terenuri situate în localitatea Zăpodeni, județul Vaslui: două terenuri intravilane de 2.600 și 2.400 de metri pătrați, trei terenuri extravilane de 19.400, 8.600 și 4.500 de metri pătrați, precum și o vie de 1.200 de metri pătrați. Cotele de proprietate variază între o optime și 7/32.
Tot prin moștenire, aceasta a dobândit o cotă de 3/16 dintr-un teren intravilan de 250 de metri pătrați din municipiul Vaslui, precum și cote din două locuințe: 3/16 dintr-o casă de 69 de metri pătrați din Vaslui și 5/16 dintr-o casă de 84 de metri pătrați din Zăpodeni.
În declarație sunt menționate și două autoturisme: un Renault Clio fabricat în 2016 și un Opel Vectra din 1992, ambele cumpărate. Nu sunt declarate bijuterii, opere de artă sau alte bunuri a căror valoare cumulată depășește 5.000 de euro.
La capitolul active financiare figurează două conturi curente, deschise la ING și Banca Transilvania, ambele cu sold zero.
Cel mai important activ financiar este un împrumut în valoare de 116.563,42 lei acordat Asociației S.O.S. Orașul.
Mirabela Grădinaru declară și acțiuni Renault dobândite prin programele de acționariat destinate angajaților companiei, evaluate la aproximativ 4.000 de euro. Numărul acțiunilor nu este însă precizat, în document fiind inclusă mențiunea: „Voi reveni cu detalii”.
La capitolul datorii sunt înscrise două obligații către ING: una în valoare de 1.760,18 lei, cu scadență în 2026, și un credit de 50.000 de lei contractat în 2021, scadent tot în 2026.
Pentru ultimul an fiscal încheiat, Mirabela Grădinaru declară venituri salariale de 158.360 de lei obținute de la Automobile Dacia SA, echivalentul unei medii de aproximativ 13.200 de lei lunar.
În document sunt menționate și alocațiile celor doi copii, în valoare de câte 3.504 lei anual. Nu sunt declarate venituri din activități independente, chirii, investiții, pensii, agricultură, premii sau alte surse.
În declarația de interese, Mirabela Grădinaru menționează funcția de președinte al Asociației S.O.S. Orașul și deținerea unor acțiuni Renault. Nu figurează apartenența la partide politice, organizații profesionale sau sindicale și nici contracte finanțate din fonduri publice.
Mirabela Grădinaru nu ocupă o funcție publică și nu are statut de demnitar. De asemenea, titulatura de „primă-doamnă” nu este reglementată prin Constituție sau printr-o lege, iar ea și Nicușor Dan nu sunt căsătoriți. În aceste condiții, legislația în vigoare nu îi impunea depunerea unei declarații de avere.
Situația s-a complicat după Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025, prin care s-a stabilit că un demnitar nu poate răspunde penal pentru informațiile privind patrimoniul soțului sau al altor membri ai familiei, întrucât declarația este dată pe propria răspundere, iar datele aparțin unor terțe persoane. Totodată, Curtea a eliminat obligația publicării online a declarațiilor de avere, invocând protecția vieții private și a datelor cu caracter personal.
În mai 2026, Agenția Națională de Integritate a precizat că declarațiile nu mai trebuie completate cu datele referitoare la soț, soție și copiii majori și că acestea nu mai sunt publicate automat pe site-urile instituțiilor sau pe portalul ANI.
Prin urmare, publicarea declarațiilor de către Mirabela Grădinaru reprezintă un gest voluntar, în lipsa unei obligații legale în acest sens.
Amendamentul introdus de AUR la proiectul noii Legi a integrității și adoptat în Camera Deputaților cu sprijinul PSD prevede că „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentarii, premierul, miniștrii, secretarii de stat și alți demnitari trebuie să depună propriile declarații de avere și de interese.
Deputata AUR Ramona Bruynseels a invocat explicit situația lui Nicușor Dan în susținerea amendamentului, iar liderul AUR, George Simion, a afirmat că modificarea este necesară pentru a elimina eventualele excepții privind transparența averilor.
Prin publicarea documentelor înainte de votul final din Senat, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru încearcă să elimine principala critică adusă de susținătorii amendamentului, aceea că patrimoniul partenerului necăsătorit al unui demnitar ar putea rămâne în afara controlului public.
Din punct de vedere juridic, amendamentul încearcă să răspundă uneia dintre obiecțiile formulate de Curtea Constituțională, și anume ca fiecare persoană să răspundă pentru propria declarație de avere.
Totuși, textul ridică în continuare semne de întrebare prin formularea generală referitoare la „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. În lipsa unei reglementări privind parteneriatul civil, legea nu stabilește cine constată existența unei asemenea relații, ce probe sunt necesare și de la ce moment apare obligația declarării.
De asemenea, se ridică problema proporționalității măsurii, întrucât o persoană care nu exercită o funcție publică ar deveni obligată să respecte un regim special de transparență exclusiv în considerarea relației personale cu un demnitar.
