20:37
Procedura de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu a fost inițiată de opoziția parlamentară din Republica Moldova marți, 29 septembrie 2026. Demersul a fost anunțat de deputatul Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), iar documentul a fost semnat de 46 de parlamentari și înregistrat la Secretariatul Parlamentului.
Maia Sandu este acuzată că ar fi încălcat prevederile Constituției și ale legislației prin modul în care și-a exercitat atribuțiile. Printre acuzațiile formulate se numără presupuse ingerințe în activitatea celorlalte puteri ale statului, încălcarea obligației de imparțialitate politică și afectarea unor drepturi și libertăți fundamentale. Acestea reprezintă însă acuzațiile formulate de inițiatorii demersului și urmează să fie examinate în cadrul procedurii parlamentare.
„Constatăm degradarea semnificativă a situației generale din țară pe plan social, economic și politic, inclusiv în comparație cu situația de la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului din 8 iunie 2019. Condamnăm modul de administrare a statului de către actuala guvernare prin încălcarea principiului separației puterilor în stat și prin arogarea abuzivă de către președinte a competențelor celorlalte ramuri ale puterii de stat”, a declarat Ion Chicu într-o conferință de presă.
Liderul PDCM susține că președinta Republicii Moldova și-ar fi depășit atribuțiile în relația cu Parlamentul, Guvernul, sistemul judecătoresc și Procuratura.
În documentul depus la Parlament sunt invocate, de asemenea, presupusa implicare a șefei statului în susținerea Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS) în campaniile electorale, precum și o serie de declarații făcute de Maia Sandu cu privire la adversarii săi politici.
Citește și: Maia Sandu: „O eventuală guvernare AUR în România ar putea reduce sprijinul pentru Republica Moldova în UE”
O altă categorie de acuzații vizează politica externă și de securitate a Republicii Moldova, inclusiv parcursul european al țării și situația din regiunea transnistreană. Opoziția susține că anumite acțiuni și declarații ale președintei ar fi afectat principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
Ion Chicu a mai afirmat că în document sunt menționate aspecte referitoare la acordarea cetățeniei, aplicarea unor sancțiuni internaționale, acte de grațiere și premiile în bani primite de Maia Sandu din partea unor organizații din străinătate.
Opoziția consideră că ansamblul faptelor invocate reprezintă „fapte grave” și susține că acestea ar putea constitui temei pentru aplicarea articolului 89 din Constituția Republicii Moldova.
Potrivit articolului 89 din Constituția Republicii Moldova, președintele poate fi suspendat din funcție de Parlament în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Constituției.
Inițierea procedurii necesită susținerea a cel puțin o treime dintre deputați. Parlamentul Republicii Moldova are 101 membri, astfel că pragul minim pentru inițiere este de 34 de deputați. Cele 46 de semnături anunțate de Ion Chicu depășesc acest prag.
Inițierea procedurii nu înseamnă însă suspendarea efectivă a președintei. Pentru ca propunerea să fie aprobată este necesar votul a două treimi dintre deputați, respectiv cel puțin 68 de voturi. Constituția prevede, de asemenea, că președinta trebuie informată cu privire la propunere și poate prezenta Parlamentului explicații referitoare la faptele care îi sunt imputate.
În cazul în care Parlamentul aprobă suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum privind demiterea președintelui.
Inițiativa anunțată la 29 septembrie vine după ce Ion Chicu a vorbit în această vară despre elaborarea unui proiect privind suspendarea Maiei Sandu.
La 20 iulie, liderul PDCM anunța că lucrează la un asemenea document și că intenționează să discute proiectul cu formațiunile de opoziție pentru a obține sprijinul parlamentar necesar.
La începutul lunii august, Maia Sandu a respins acuzațiile referitoare la subminarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Șefa statului susținea că acțiunile întreprinse în timpul mandatului său au urmărit consolidarea independenței țării, inclusiv în domeniile energetic și al apărării.
Documentul semnat de cei 46 de deputați urmează să fie examinat de Parlament, iar Biroul permanent va stabili data la care inițiativa va fi dezbătută în plen.
