Home » Politică » Raport al Congresului SUA: Alegerile din România, invocate ca pretext pentru cenzură. „Candidatul preferat de sistem a câștigat”

Raport al Congresului SUA: Alegerile din România, invocate ca pretext pentru cenzură. „Candidatul preferat de sistem a câștigat”

Redactia Redactia / 04.02.2026, 10:51
Raport al Congresului SUA: Alegerile din România, invocate ca pretext pentru cenzură. „Candidatul preferat de sistem a câștigat”

Un raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din SUA susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi construit în ultimul deceniu un mecanism sistematic de presiune asupra marilor platforme online, cu efecte care ar depăși granițele UE și ar afecta inclusiv libertatea de exprimare a cetățenilor americani.

Documentul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”, a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026, sub forma unui raport interimar al staffului comitetului.

Autorii afirmă că investigația analizează modul în care legi, reglementări și decizii judiciare străine influențează companiile de tehnologie să limiteze discursul online în Statele Unite. Potrivit raportului, platformele vizate au pus la dispoziția anchetatorilor mii de documente interne și corespondențe, în urma unor citații oficiale.

România, studiu de caz în raport

În capitolul dedicat proceselor electorale, România este prezentată drept un caz relevant. Raportul susține că TikTok a fost supus celor mai intense presiuni în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, după ce Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur, pe fondul acuzațiilor formulate de serviciile de informații privind o presupusă campanie coordonată în favoarea candidatului Călin Georgescu.

Potrivit documentului, în răspunsurile adresate Comisiei Europene, TikTok ar fi arătat că „nu a găsit și nici nu i-au fost prezentate dovezi” care să confirme existența unei rețele coordonate de aproximativ 25.000 de conturi asociate campaniei acestuia.

Autorii susțin că documente interne ale platformei ar contrazice narațiunea publică avansată de autorități, iar cazul României este descris drept punctul culminant al presiunilor politice privind moderarea conținutului în perioadă electorală.

Citeşte şi: Nicușor Dan susține măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan. „Alternativa era ca FMI să decidă în locul nostru”

Reacția TikTok, potrivit raportului

Raportul afirmă că echipa internă de analiză a amenințărilor din cadrul TikTok nu ar fi fost de acord cu evaluarea potrivit căreia ar fi existat o operațiune coordonată de Rusia. Conform documentului, platforma ar fi identificat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, niciuna având origine rusă.

De asemenea, se menționează că, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român cu privire la activități suspecte legate de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, fără a face însă vreo legătură cu Rusia.

Raportul invocă și informații publice care ar fi pus sub semnul întrebării ipoteza implicării ruse, menționând că, potrivit unor date atribuite autorității fiscale, campania reclamată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal.

„Rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de establishment a câștigat președinția României, în urma scrutinului reprogramat”, se arată în document.

Presiunile Comisiei Europene și ancheta DSA

Raportul mai susține că, la 29 noiembrie 2024, Direcția Generală CONNECT din cadrul Comisiei Europene ar fi convocat discuții privind moderarea conținutului politic legat de România, solicitând informații despre modificări ale procedurilor și sistemelor TikTok pentru identificarea riscurilor sistemice.

Conform documentului, TikTok ar fi informat Comisia că va limita temporar conținutul care include termeni precum „lovitură de stat” și „război”, pentru o perioadă de 60 de zile, ca măsură de atenuare a riscurilor, însă aceste măsuri ar fi fost considerate insuficiente.

Raportul notează că, la 17 decembrie 2024, Comisia Europeană a deschis o investigație formală în baza Digital Services Act (DSA), iar în februarie 2025 ar fi solicitat întâlniri suplimentare cu echipa de produs a platformei.

Citeşte şi: Nicușor Dan, interviu fulminant pentru POLITICO. „Lumea s-a schimbat. Moralitatea nu mai contează în epoca Donald Trump”

Solicitări „informale” ale autorităților române

Un alt aspect analizat este modul în care autoritățile române ar fi formulat cereri de eliminare a conținutului în afara procedurilor formale prevăzute de DSA. Potrivit raportului, TikTok ar fi exprimat rezerve față de această abordare, invocând riscuri de influență politică și de eliminare nejustificată a conținutului legal.

Documentul oferă exemple de solicitări motivate de faptul că anumite postări ar fi fost considerate „lipsite de respect” sau „insultătoare” la adresa unor partide politice. De asemenea, se afirmă că, între primul tur și anularea alegerilor, ar fi existat cereri de eliminare generalizată a materialelor care conțineau imagini cu Călin Georgescu, solicitări refuzate de platformă pe motive de libertate de exprimare.

Disputa privind eliminările la nivel global

Raportul mai descrie situații în care, în urma unor decizii judecătorești din România, TikTok ar fi aplicat restricții de tip „geo-block”, însă autoritățile ar fi susținut că respectivele decizii ar trebui aplicate la nivel global.

Autorii consideră că astfel de solicitări depășesc jurisdicția națională și pot încălca suveranitatea altor state, fiind invocate ca dovadă a impactului extraterritorial al reglementărilor europene.

Rolul ONG-urilor și al fact-checkerilor

În capitolul dedicat alegerilor, raportul afirmă că, prin mecanisme de „răspuns rapid”, fact-checkeri acreditați de Comisia Europeană ar putea transmite solicitări prioritare de moderare în perioadele electorale. Autorii susțin că aceste organizații ar avea orientări politice clare și nu ar fi neutre.

Pentru România, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, finanțat de UE, care ar fi transmis către TikTok sute de cereri de eliminare după primul tur. Este invocată și activitatea ONG-ului Funky Citizens, care ar fi semnalat peste 300 de videoclipuri în noiembrie–decembrie 2024, dintre care o parte ar fi fost eliminate la nivel global.

Concluziile raportului

În ansamblu, autorii susțin că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele să își modifice politicile de moderare la nivel global, afectând direct libertatea de exprimare a utilizatorilor din Statele Unite. Cazul României este prezentat ca un exemplu de escaladare a acestor practici în context electoral.

Raportul concluzionează că interacțiunile dintre autorități și platforme s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără transparență și că publicarea documentului are ca scop informarea Congresului SUA în vederea adoptării unor măsuri legislative pentru protejarea libertății de exprimare online.

Informatii

Adresa : București, Str. Gramont 38

Email : redactiei@stiridinlume.ro

Publicitate NEXT LEVEL EVENTS

E-mail: lucian.morteanu@nextlevelevents.ro

Telefon 0726 363 128