19:22
România va participa la un nou demers comun al statelor NATO pentru sprijinirea apărării aeriene a Ucrainei, prin furnizarea de interceptoare destinate sistemelor Patriot. Președintele Nicușor Dan a anunțat că Bucureștiul își va stabili contribuția în funcție de participarea celorlalte state NATO care dispun de astfel de echipamente.
Șeful statului nu a precizat deocamdată nici numărul interceptoarelor care vor fi transferate, nici momentul în care va avea loc donația. Anunțul a fost făcut vineri, în Ucraina, după întâlnirea bilaterală cu președintele Volodimir Zelenski și participarea la primul summit al Inițiativei pentru Integrare Carpatică.
„Este un efort comun al țărilor NATO care au interceptoare Patriot. România este una dintre ele și o să existe, repet, proporțional cu celelalte țări NATO care au interceptoare, o să existe o donație din partea României”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele nu a oferit detalii privind tipul de interceptoare care ar urma să fie transferate, cantitatea acestora sau valoarea exactă a contribuției României.
Noua contribuție anunțată de Nicușor Dan vizează interceptoare utilizate de sistemele Patriot și nu presupune, potrivit informațiilor prezentate, transferul unei noi baterii complete.
România a donat deja Ucrainei, în 2024, un sistem Patriot, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. La acel moment, autoritățile de la București au condiționat transferul de înlocuirea sistemului, astfel încât capacitatea de apărare aeriană a României să nu fie diminuată pe termen lung.
Interceptoarele Patriot sunt rachete destinate distrugerii unor ținte aeriene, printre acestea numărându-se rachete balistice, rachete de croazieră și, în anumite condiții, drone. Costurile ridicate și disponibilitatea limitată a acestor echipamente au determinat statele NATO să își coordoneze contribuțiile pentru sprijinirea Ucrainei.
Un alt subiect important discutat de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski a fost accelerarea proiectelor comune privind producția și achiziția de drone.
România are alocată, prin programul european SAFE, o componentă de 200 de milioane de euro destinată acestui domeniu. Președintele a precizat că Bucureștiul urmărește ca fondurile disponibile să fie transformate cât mai rapid în echipamente concrete.
„Am discutat despre urgentare. După cum știți, în programul SAFE avem o componentă de 200 de milioane de euro pentru drone și am discutat unde suntem cu acest proces, pentru ca banii aceștia să fie transformați cât mai repede în echipamente. Asta este și în interesul nostru, și în interesul lor”, a declarat Nicușor Dan.
SAFE reprezintă instrumentul financiar al Uniunii Europene prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung pentru investiții urgente în domeniul apărării, achiziții comune și dezvoltarea industriei europene de profil.
Cooperarea dintre România și Ucraina în domeniul dronelor a ajuns deja la nivelul unor discuții concrete între companii și autorități, potrivit președintelui.
„Pe producția de drone există deja un contact între firme ucrainene și Ministerul Apărării din România. Deci lucrurile sunt avansate și, prin cadrul pe care îl avem, partea de hârtii este mult simplificată”, a declarat președintele.
În timpul războiului, Ucraina și-a extins considerabil capacitățile de producție pentru drone de recunoaștere, atac și interceptare. Pentru România, o asemenea colaborare poate presupune acces la tehnologii dezvoltate și utilizate în condiții reale de conflict, dar și posibilitatea dezvoltării unor capacități de producție pe teritoriul țării.
Nicușor Dan nu a precizat însă care sunt companiile implicate, ce modele de drone ar putea fi produse sau cumpărate și nici în ce etapă se află calendarul proiectelor.
În cadrul declarațiilor susținute după întâlnirea cu Volodimir Zelenski, Nicușor Dan a fost întrebat și despre drona maritimă ucraineană care a explodat în Portul Constanța.
Președintele a anunțat că instituțiile române care au fost implicate în gestionarea incidentului au finalizat un raport intern. Documentul conține atât o componentă publică, cât și una militară clasificată.
„Legat de dronă, a fost un raport intern al tuturor instituțiilor implicate, care are o componentă publică și o componentă militară secretă”, a explicat șeful statului.
În urma concluziilor raportului, autoritățile române au transmis Kievului mai multe întrebări menite să clarifice circumstanțele în care s-a produs incidentul.
„În baza acestui raport au fost puse un set de întrebări către partea ucraineană, ca să lămurim cu totul subiectul. Ei sunt încă în curs de analiză. Am evocat subiectul chiar astăzi, la întâlnirea bilaterală”, a precizat Nicușor Dan.
Drona maritimă ucraineană a explodat în luna iunie în Portul Constanța, fără să fie înregistrate victime. Zona fusese securizată de autoritățile române înaintea detonării. Ucraina a transmis la acel moment că ar fi pierdut controlul asupra aparatului, posibil ca urmare a acțiunilor rusești de război electronic.
Președintele României a participat, în Transcarpatia, la reuniunea inaugurală a Inițiativei pentru Integrare Carpatică. Noul format urmărește cooperarea între statele pe teritoriul cărora se află Munții Carpați, pe mai multe direcții.
„Este o inițiativă nouă care vrea să grupeze țările care au Munții Carpați în interiorul lor, pe mai multe paliere: politic, economic și schimb instituțional. Este important ca România să fie parte din acest format”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului consideră că inițiativa poate avea efecte atât asupra stabilității regionale, cât și asupra relațiilor cu comunitatea românească din Ucraina și asupra oportunităților economice disponibile companiilor românești.
„Pe de o parte, stabilizează regiunea, pe de altă parte ajută minoritatea românească din Ucraina și, totodată, oferă oportunități economice pentru întreaga regiune, deci și pentru România”, a spus președintele.
În cadrul întâlnirii bilaterale dintre Nicușor Dan și Volodimir Zelenski a fost abordat și tranzitul cerealelor ucrainene prin România, atât pe cale ferată, cât și pe Dunăre.
„Am mai discutat despre tranzitul de cereale, și feroviar, și pe Dunăre, pentru a vedea cum putem să-l eficientizăm. Este un tranzit care aduce companiilor românești sume destul de importante”, a afirmat șeful statului.
Un alt subiect discutat a fost situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina. Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care autoritățile ucrainene au revenit asupra deciziei de închidere a clasei I cu predare în limba română de la Orlivka, în regiunea Odesa.
În timpul vizitei din Transcarpatia, Nicușor Dan s-a întâlnit și cu reprezentanți ai comunității românești din regiune.
„A fost foarte emoționantă întâlnirea cu etnicii români din această regiune, în care am avut un dialog deschis despre colaborarea pe care statul român o are, în special în zona educației, și despre necesitățile care mai există în acest moment”, a declarat președintele Nicușor Dan.
