06:09
O inteligență artificială dezvoltată în China este capabilă să prezică riscul de depresie cu patru ani înainte de debutul bolii. Modelul a fost descris într-un studiu realizat de Universitatea Shenzhen, universitatea din orașul care este leagănul inovației tehnologice chineze.
Inteligența artificială a fost dezvoltată folosind date din două studii clinice privind depresia adolescenților, efectuate în diferite țări europene. Studiul principal, Imagen, a urmărit un grup de adolescenți din Franța, Germania, Marea Britanie și Irlanda din 2007, observând în principal evoluția depresiei.
Participanții, potrivit South China Morning Post, au fost evaluați la vârstele de 16, 19 și 23 de ani, folosind scanări RMN, analize de sânge și chestionare.
Nucleul studiului a fost imagistica cerebrală în timpul scanărilor RMN, în special atunci când adolescenții au vizualizat imagini cu fețe furioase, fericite și neutre. Echipa chineză a analizat aceste date și reacțiile participanților la expresiile faciale, împreună cu semnalele cerebrale, pentru a identifica caracteristicile asociate cu dezvoltarea ulterioară a depresiei.
Potrivit oamenilor de știință din Shenzhen, persoanele care nu suferă de depresie pot distinge cu ușurință schimbările emoționale în expresiile faciale ale altora și pot reacționa în consecință. De exemplu, pot răspunde cu căldură la o expresie zâmbitoare. În timp ce cei cu depresie nu pot face acest lucru și sunt mai predispuși să interpreteze expresiile altora ca semne de furie față de ei.
„Aceste descoperiri sugerează un posibil mecanism care leagă vulnerabilitatea genetică, o percepție diferită a emoțiilor și depresia viitoare și propun un marker computațional predictiv cu utilizare potențială în diagnosticarea și prevenirea timpurie”, a scris Lu Han, profesor asociat la Școala de Inteligență Artificială de la Universitatea Shenzhen.
Prin urmare, cercetătorii emit ipoteza că unele persoane ar putea avea o predispoziție genetică mai mare la depresie, care poate fi identificată și prin analizarea răspunsului lor la schimbările emoționale ale celorlalți.
Studiul echipei, publicat luna aceasta în revista Science Advances, afirmă că procesarea emoțională afectată este o caracteristică tipică a depresiei și că persoanele cu această tulburare prezintă o tendință de a „presupune întotdeauna ce e mai rău la ceilalți”.
Mai precis, în timpul studiului, copiii au fost supuși scanărilor RMN în timp ce priveau imagini cu fețe furioase, fericite și neutre. O analiză țintită a activității cerebrale efectuată de cercetători a concluzionat că participanții ale căror creiere nu au reușit să distingă între diferitele emoții exprimate prin fețe și au avut tendința de a-i percepe pe ceilalți ca fiind furioși au fost semnificativ mai predispuși să dezvolte simptome de depresie și anxietate la vârsta adultă.
Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii au creat un model de învățare profundă, o inteligență artificială care imită modul în care creierul procesează informațiile vizuale, cu scopul de a prezice modul în care creierul codifică concepte emoționale abstracte, cum ar fi furia. Cercetătorii au descoperit apoi că tinerii de 19 ani ale căror reacții la expresiile faciale „au fost mai orientate spre emoții sau amintiri negative” au fost „cel mai predispuși să dezvolte o formă de depresie”.
Lu Han a dezvoltat apoi un marker bazat pe aceste descoperiri și l-a aplicat participanților la un al doilea studiu, Stratify, care a comparat depresia cu alte tulburări de sănătate mintală, inclusiv alcoolismul, tulburarea de alimentație compulsivă și abuzul de droguri. Rezultatele au arătat că, dintr-un grup de peste 400 de adolescenți cu diverse forme de depresie, doar cei cu diagnostic clinic de tulburare depresivă majoră – 134 în total – au avut valori anormale. În schimb, rezultatele pacienților cu simptome legate de dependență, anorexie și bulimie au arătat o mică diferență în comparație cu cele ale persoanelor fără semne de probleme de sănătate mintală.
