Când a fost arestat, în 1968, avea 32 de ani. Acum are 88 de ani. Și-a petrecut viața în spatele gratiilor așteptând să fie spânzurat. Dar, în mod surprinzător, a fost acum achitat. Este cazul fostului pugilist japonez Iwao Hakamada.
În închisoare, condamnat la moarte, Iwao Hakamada și-a văzut o mare parte din viață petrecută așteptându-și spânzurarea. 1966: arestat. 1968: condamnat. 2024: achitat. Și din nou liber.
A petrecut peste 50 de ani de închisoare, zdrobit de lentoarea sistemului judiciar. Toate l-au făcut pe Hakamada cel mai longeviv condamnat – pedeapsa cu moartea este aplicată în Japonia de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Povestea lui este cel mai aprig, dezbătut și controversat caz judiciar din Japonia modernă. Era în 1966 când Hakamada, un boxer profesionist la acea vreme, a fost acuzat că a ucis o întreagă familie de patru persoane și că le-a dat foc casei.
Hakamada a lucrat pentru a câștiga bani într-o companie care produce miso (unul dintre cele mai importante condimente din bucătăria asiatică). De la început, omul s-a declarat nevinovat. Și susține că anchetatorii japonezi, pentru a închide rapid cazul, au falsificat probele.
Hakamada a respins mereu acuzațiile, în ciuda faptului că a semnat – la momentul faptelor – un fel de recunoaștere. Acest lucru a avut loc după un interogatoriu cu ușile închise, care era/este obișnuit în Japonia.
Hakamada ar fi fost forțat de poliție să recunoască crimele. Bărbatul a pledat vinovat după 23 de zile – maximum permis de legea japoneză – de audieri fără avocat. Ulterior, și-a retractat mărturisirea, susținând că a fost bătut și amenințat. Dar nu a fost crezut.
A fost apoi inculpat pentru crimă, tâlhărie și incendiere. Condamnarea sa la moarte a fost definitivă pe baza unei hotărâri conform căreia urmele de sânge de pe cinci articole de îmbrăcăminte găsite într-o cuvă de miso la un an și două luni după crimă se potriveau cu tipurile de sânge ale victimelor și cu cele ale lui Hakamada.
Fostul boxer s-a apărat spunând că a intrat în casă, în urma incendiului, pentru a acorda ajutor. Că a găsit în cadă trupurile bărbatului și ale femeii, răniți de moarte de 40 de înjunghiuri, și că a încercat să le scoată, lăsându-și astfel amprentele la locul crimei.
La doi ani de la crimă, în septembrie 1968, un juriu format din trei judecători, în ciuda numeroaselor neconcordanțe apărute în proces, a pronunțat sentința, l-a declarat vinovat pe Hakamada și l-a condamnat la moarte.
În acel moment și cariera lui sportivă s-a încheiat. În anii 1960, Hakamada a fost un boxer de succes în patria sa. A luptat în 29 de meciuri în circuitul profesionist. Se retrăsese cu puțin timp înainte de a-și găsi un nou loc de muncă.
Avocaților fostului boxer – care în toți acești ani au fost susținuți financiar și de sora sa Hideko și de o comisie de sprijin – li s-a respins în 1993 un prim recurs pentru un nou proces, obținut în 2014 de instanța de la Shizuoka.
Între timp, în 2000, s-a încercat extragerea ADN-ului din hainele însângerate ale victimelor, însă tehnicile disponibile nu au reușit să detecteze niciuna. În 2010, 57 de membri ai parlamentului japonez au format o federație pentru a-l salva pe Iwao Hakamada. În același an, a fost lansat și un film documentar despre povestea lui umană și judiciară. De peste 30 de ani, Amnesty International și Asociația Japoneză Pro Box au susținut cauza lui Hakamada.
Relațiile dintre Iwao și sora lui nu au fost întotdeauna pașnice. Timp de peste 40 de ani, femeia a continuat să-și viziteze fratele în închisoare, dar în urmă cu aproximativ 10 ani, vizitele au încetat.
La 88 de ani, Iowa Hakamada este din nou un om liber. Pedeapsa cu moartea a fost introdusă în 1873. Spânzurările au loc în secret: prizonierii află despre execuție doar cu câteva ore înainte, iar familiile lor – după. Aceasta înseamnă că prizonierii trăiesc într-o frică constantă de execuție, ani și chiar decenii, dezvoltând astfel depresie și boli psihice.
Din 2000 până astăzi, Japonia a executat cel puțin o persoană în fiecare an (cu excepția anilor 2011, 2020 și 2023), existând un total de peste 100 de execuții.
