16:35
Blocul Național Sindical (BNS) i-a solicitat președintelui Nicușor Dan să propună în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) o dezbatere dedicată securității energetice a României.
Sindicaliștii vor ca, în acest cadru, să fie analizată decizia prin care statul român urmează să achiziționeze gaze naturale de la OMV Petrom la un preț stabilit, în baza dreptului de preempțiune asociat exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep.
Confederația sindicală susține că la discuțiile din CSAT ar trebui să fie prezente toate instituțiile care au responsabilități în acest domeniu, între care Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței.
BNS precizează că a luat act de promulgarea de către șeful statului a Legii Nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare.
„Concret, legea vizează achiziția a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro. Conform actului normativ, în perioada 2027-2034, statul român va cumpăra gaze naturale la un preț de 48,752 de euro/MWh, de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. România are în acest perimetru offshore, aproximativ 100 de miliarde de metri de cubi de gaze naturale, din care jumătate se află în exploatarea ROMGAZ. Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacție comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, competitivității industriei românești și atractivității României pentru investiții, timp de șapte ani”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui României.
BNS apreciază că această măsură legislativă poate avea cel puțin două consecințe majore pentru România. În primul scenariu, prețul gazelor de pe piața liberă ar putea ajunge sub nivelul de 48,752 de euro/MWh stabilit prin lege. În acest caz, statul ar cumpăra gazele la un preț mai ridicat decât cel al pieței și ar fi nevoit ulterior să le vândă într-un context în care valoarea de piață ar putea fi mai mică. Sindicatul consideră că diferența s-ar putea transforma într-o pierdere pentru stat, care ar ajunge în cele din urmă să fie suportată din fonduri publice.
BNS atrage atenția și asupra faptului că prețul legal de 48,752 de euro/MWh înseamnă aproximativ 256 lei/MWh, peste tariful reglementat de 120 lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate populației și producătorilor de energie termică.
În cel de-al doilea scenariu, sindicaliștii susțin că diferența de cost a gazelor ar putea fi transferată către economie și către consumatori, prin prețurile plătite de aceștia.
„Dacă luăm drept reper un preț de 22,8 de euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație) și îl comparăm cu prețul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creștere de 113% a prețului gazului, nu despre o ajustare marginală. Această diferență nu poate fi ignorată într-o economie în care gazul natural reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populație, pentru industrie și pentru producția de energie electrică”, arată liderii sindicali.
BNS mai arată că, în cazul centralelor care produc electricitate folosind gaze naturale, majorarea costului combustibilului se reflectă în costul energiei produse și, ulterior, în prețurile din economie. Potrivit analizei prezentate, pentru producerea unui 1 MWH de energie electrică sunt necesari 2,5 MWH de gaze naturale. În aceste condiții, sindicaliștii estimează că 1 MWH de energie electrică ar ajunge să coste peste 120 de euro. Acest tarif, potrivit practicilor de pe piața energiei, ar reprezenta prețul minim al energiei active, peste care s-ar adăuga costurile de transport și distribuție, accizele, TVA-ul și certificatele de emisii de carbon. Prin cumularea acestora, prețul pentru consumatorul final, industrial sau casnic, ar depăși 180 de euro/MWH.
Analiza BNS indică, de asemenea, o posibilă creștere cu peste 100% a facturilor la încălzire pentru persoanele racordate la sistemele centralizate, deoarece gazele utilizate în centralele de cogenerare ar fi cumpărate la un preț de două ori mai mare decât cel actual.
„Există și o problemă mai largă, care depășește nivelul facturii individuale. Stabilirea prin lege a unui preț de 48,752 de euro/MWh pentru o perioadă de șapte ani poate reprezenta un semnal economic și investițional extrem de important pentru piața românească. Într-o economie în care prețul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar și de prețuri competitive. Dacă energia devine structural mai scumpă în România, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către alte piețe, iar companiile care produc în România să își piardă competitivitatea în raport cu cele din alte state europene. În traducere, investitorii vor fugi și vor închide fabricile, uzinele și toate afacerile care astăzi plătesc taxe și impozite la bugetul de stat și asigură venituri pentru milioane de lucrători!”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
BNS consideră că o decizie politică de o asemenea amploare ar trebui să fie susținută de o analiză aprofundată.
„România traversează mai multe crize suprapuse care generează creșteri de prețuri în energie, iar românii constată cu ochiul liber că Guvernul nu poate face față provocărilor unei piețe libere (a se vedea cazul introducerii accizei dinamice la motorină, care în loc să reducă prețul la pompă a dus la o creștere a acestuia)”, adaugă liderii sindicali.
Confederația sindicală solicită instituțiilor competente să elaboreze analize complete privind consecințele deciziei de achiziționare a gazelor naturale la prețul menționat, inclusiv asupra facturilor la gaze și energie electrică, inflației, competitivității industriei și bugetului de stat. BNS cere ca aceste evaluări să fie însoțite de măsuri menite să prevină majorarea facturilor la energie pentru populație.
Sindicatul îi solicită președintelui să ceară autorităților responsabile analize de impact care să ofere răspunsuri la mai multe întrebări, între care cea privind efectul prețului de 48,752 de euro/MWh asupra facturii finale achitate de consumatorii casnici de gaze în perioada 2027-2034 și cea referitoare la influența asupra prețului energiei electrice și asupra bugetului de stat în situația în care prețul de piață al gazelor ar fi mai mic decât 48 de euro/MWh.
BNS cere, de asemenea, clarificări privind posibila pierdere pentru stat, efectele asupra inflației și industriei românești, precum și consecințele asupra costurilor de producție și investițiilor străine directe.
„Care este beneficiul economic net pentru România în urma acestei decizii, după raportarea costurilor potențiale pentru buget, consumatori și economie? De ce a ales România să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom (49,9 TWh de gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep), când ROMGAZ, companie a statului român, deține jumătate din gazele care vor fi exploatate prin proiectul Neptun Deep? De ce a ales România să cumpere gaze naturale la prețul de 48,752 de euro/MWh, când estimările pentru 2027, la Bursa de gaze naturale din Olanda (TTF) sunt de 45 de euro pentru un MWH?”, sunt o serie de alte câteva întrebări adresate de BNS.
„Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori”, se arată în finalul scrisorii deschise.
