Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune, printr-un proiect legislativ depus în Parlament, stabilirea unor limite privind durata și numărul mandatelor pentru șefii anumitor instituții publice, cu scopul de a diminua ‘riscul concentrării excesive a puterii’.
Conform unui comunicat al AUR, inițiativa legislativă stabilește că directorii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale de Protecție Internă, Direcției Generale de Informații a Apărării și Serviciului de Telecomunicații Speciale ar urma să aibă mandate de câte 5 ani, fiecare persoană putând ocupa funcția pentru cel mult două mandate.
Citește și: ANSVSA face demersuri pentru facilitarea exporturilor de lactate în China
Senatorul AUR Nicolae Vlahu, aflat printre inițiatorii proiectului, consideră că impunerea unei limite de două mandate pentru conducerea aceleiași instituții este necesară pentru a împiedica acumularea excesivă de putere și apariția unor rețele de influență. În opinia sa, acest aspect este cu atât mai important în cazul structurilor care gestionează informații sensibile și au responsabilități relevante pentru securitatea statului.
„Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune și pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc și pentru alți profesioniști care pot să își asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parțial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege”, a afirmat Nicolae Vlahu, citat în comunicat.
Proiectul prevede totodată restricționarea numărului de mandate pentru conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
AUR susține că „exercitarea pe perioade îndelungate a unor funcții-cheie, în lipsa unor limite clare privind durata și numărul mandatelor, poate alimenta suspiciunile privind independența instituțiilor și poate favoriza apariția unor conflicte de interese”.
Conform prevederilor proiectului, mandatele exercitate doar parțial vor fi asimilate unor mandate complete și vor fi incluse în calculul limitei stabilite. În cazul funcțiilor pentru care nu fusese prevăzută anterior o durată maximă, perioada de aplicare a noilor prevederi va începe odată cu intrarea în vigoare a legii.