Cum au apărut, de fapt, numele străzilor din București

O parte din numele străzilor din București care sunt peste 5.000 la număr poartă numele unor personalități. Află cum se schimbă denumirea străzilor și de ce.

Numele străzilor din București au fost schimbate de-a lungul timpului

Denumirile căilor de acces din București erau menționate în multe dintre documentele secolelor XVI-XVII, însă multe dintre acestea neavând un caracter oficial. Aceste denumiri au apărut în urma unui proces natural, iar numele străzilor sunt schimbate într-un proces la fel de ”natural”.

Acest lucru se întâmplă atunci când acestea numai corespund realității, astfel că schimbarea are loc la nivel social într-un mod treptat, de-a lungul unei perioade lungi de timp și arată schimbările care au avut loc în comunitate. Acest lucru nu reprezintă o ruptură de istorie, ba din contră o trecere firească, evolutivă.

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Știri din lume

10 locuri din Maramureș pe care trebuie să le vizitezi. Localnicii își respectă, cu sfințenie,...

Inclusiv cetățenii pot solicita schimbarea denumirii unei străzi, atunci când aceasta nu mai reflectă realitatea. Astfel, în data de 3 martie 1910, proprietarii care aveau imobile pe strada ”Izraelită” au cerut Primăriei Capitalei ”a schimba această denumire de ”Izraelită” cu o altă denumire ce Onor Consiliul Comunal o va voi”, deoarece proprietarii erau toți români.

Acest proces de înlocuire este caracterizat printr-o inerție care are loc pe baza memoriei colective, iar vechile denumiri vor mai dăinui pentru multă vreme în memoria cetățenilor după ce autoritățile au decis această schimbare. Astfel, în centrul vechi au apărut străzi cu nume de meserii, iar unele străzi poartă numele unor căpitani.

Arhivele par să fie cel mai bun instrument pentru a confrunta prezentul cu trecutul, iar în aceste documente apar informații vagi printre o mulțime de pagini care necesită multă atenție și cercetare. Ceea ce ai putea descoperi în aeastă cercetare este faptul că niciun nume nu este atribuit la întâmplare, precum și faptul că nu toate străzile au avut un nume de la bun-început, iar aici se face referire la anii 1850.

În această cercetare, hărțile vechi pot fi de mare ajutor, însă munca din spate este una colosală. Principalele căi de acces care erau denumite podusi domnești fiindcă plecau de al Curtea Domnească, purtau denumiri ale meșteșugarilor, fiind denumite: Căldărari, Băcani, Covaci, Șelari, Tabaci, Zlătari.

Nume de străzi care au dispărut de-a lungul timpului

Dintre numele dispărute de pe hartă fac parte Bazaca, Băbescu, Băltărețu, Bărcănescu, Bazar Manchester, Chiriac, Colegiului, Dobroteasa, Fraților, Taurului, Umbrei, dar și multe altele, fiind nume de proprietari riverani sau de amintirea unui eveniment. Străzile care și-au păstrat numele complet sau parțial sunt: Arcului, Armașului, Biserica Enei, Boteanu. Brezoianu, Caimatei, Gabroveni, Izvor, Lipscani, Luterană, Negustori, Pitar Moș, Popa Nan, Puișor, Sfinților, Sf. Ecaterina, Schitu Măgureanu, Stelea Spătarul, Clucerul Udricani, Visarion. Chiar dacă numele cu un traseu modificat s-au păstrat, cele mai multe dintre acestea au dispărut treptat după anul 1870.

Păstrat și până în prezent, numele Șoselei Kiseleff poartă cel mai vechi nume atribuit oficial unui loc public în București. Dintre numele onorifice acordate străzilor mai fac parte și Știrbei Vodă, Bibescu Vodă, Carol I care acum este Franceză, Cuza Vodă, Elisabeta. Totodată, Heliade-Rădulescu reprezintă primul nume atribuit în mod oficial după decesul persoanei.

La întoarcerea în București a ”oștirii triumfătoare”, Consiliul Comunal a decis să schimbe numele străzilor importante în nume care să cintească atât locurile cât și pe autorii victoriilor lor.

”Calea Mogoșoaiei, în Calea Victoriei, Strada Herăstrău în Strada Dorobanților, Calea Vergului în Calea Călărașilor, Strada Târgoviștei în Strada Griviței, Strada Belvedere în Strada Plevnei, Calea Craiovei în Calea Rahovei, Strada Germană în Strada Smârdan, Strada Spirei în Strada 13 septembrie, Strada Filaret în Strada 11 iunie, Bulevardul din vale de la Strada Brezoianu spre Cotroceni în Bulevardul Independinței”.

În anul 1909, primarul Capitalei a hotărât că, la fel ca și în celelalte capitale Europene, să atribuie unor locuri publice nume a oamenilor importanți decedați, fiind una dintre cele mai bune metode de a perpetua amintirea acestora în memoria colectivă. Totodată, edilii au impus și o condiție ca acest lucru să aibă loc abia ”la cinci ani de la moarte…” atunci când se va putea observa dacă memoria acelei persoane a dăinuit și în ce măsură.