Defrișări masive în România: Procurorii au identificat cauzele

Procurorii români au identificat o parte din situațiile care duc la defrișări masive în România: lipsa de fermitate a instanțelor și paza insuficientă a pădurilor.

Printre cauzele care duc la defrișări masive în țara noastră, procurorii au constatat lipsa de fermitate a instanţelor de judecată atunci când stabilesc pedepsele şi neasigurarea corespunzătoare a pazei fondului forestier naţional, scrie news.ro.

Procurorii prezenţi la conferinţa cu tema “Apărarea mediului şi a fondului forestier prin dreptul penal” au evidențiat, pe baza doctrinei şi a jurisprudenţei, că sunt o serie de cauze care generează şi amplifică fenomenul infracţional, de la lipsa de fermitate a instanţelor de judecată în cazul tragerii la răspundere penală a inculpaţilor trimişi în judecată, până la neasigurarea pazei fondului forestier naţional.

Un reprezentant al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a avertizat în timpul debaterilor că nu sunt prevăzute în Codul Silvic pedepse complementare care să poată fi aplicate de instanţe pentru toate infracţiunile silvice, cum ar fi interdicţia de a mai practica activităţi în domeniul silvic, respectiv de exploatare, prelucrare sau debitare a materialului lemnos.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

”Poate că specialiştii în acest domeniu ar trebui să opteze pentru un alt criteriu decât preţul mediu al materialului lemnos stabilit anual prin hotărâre de Guvern, de exemplu volumul de masă lemnoasă tăiata, ruptă şi sustrasă. Şi poate în viitorul apropiat strategia de ocrotire a pădurilor va fi analizată în cadrul unor echipe ample de practicieni, care să includă magistraţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale cunoscute în domeniu”, a declarat magistratul PICCJ.

Procurorul a povestit cazul unui comandant de unitate cantonată în apropierea unei păduri, care, în complicitate cu alte persoane, a defrişat 132 de hectare de arbori. Aceştia ar fi tăiat, potrivit anchetatorului, chiar arborii care ajutau la camuflarea unităţii despre care a precizat că era, „probabil, cea mai bine păzită unitate din Oltenia”. La momentul verificărilor organelor judiciare, comandantul s-a folosit de funcţia sa pentru a interzice procurorilor verificările în unitate, pentru ca mai apoi să pună oameni să distrugă cioatele arborilor tăiaţi ilegal, prin cioplire şi aplicarea unei substanţe ce indica bătrâneţea copacilor.

Defrișări masive, pedepse minime

În perioada judecății, inculpaţii au recurs inclusiv la expertiză psihiatrică şi nu au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în faţa judecătorilor. Instanţa i-a condamnat definitiv pe cei judecaţi în acest caz la pedepse cuprinse între 3,6 şi 3,8 ani cu executare, motivarea fiind axată pe gravitatea activităţilor ilegale derulate în acea unitate.

Giorgiana Hossu, fost procuror-şef adjunct al DIICOT, în prezent procuror la Parchetul instanţei supreme, a arătat, în cartea sa ”Apărarea mediului şi a fondului forestier”, că în perioada 2011 – 2016 justiţia a definitivat 429 de  dosare penale din sfera infracţiunilor împotriva mediului şi a fondului forestier. Cauzele avute în vedere de magistrat au fost cele cu un prejudiciu constatat de peste 10.000 de lei, ce reprezintă valoarea materialului lemnos tăiat fără drept sau sustras. Curtea de Apel Alba Iulia a soluţionat definitiv 15 dosare, Curtea de Apel Bacău – 74, Curtea de Apel Braşov – 83, Curtea de Apel Cluj – 25, Curtea de Apel Craiova – 33, Curtea de Apel Constanţa – şase, Curtea de Apel Galaţi – 22, Curtea de Apel Iaşi şi CA Piteşti – câte 21, Curtea de Apel Ploieşti – 22, Curtea de Apel Oradea – 41, Curtea de Apel  Suceava – patru, Curtea de Apel Târgu Mureş – 32, Curtea de Apel Timişoara – 17 şi Curtea de Apel Bucureşti – 13.

Giorgiana Hossu mai menționează în cartea sa că tăierile ilegale din fondul forestier naţional se află în atenţia Consiliului Suprem de Apărare al Ţării şi au devenit un domeniu prioritar, cu importanţă în politica de securitate a ţării.

Procurorul mai arată că, de regulă, instanţele de judecată care au soluţionat pe fond şi definitiv cauze penale privind acest gen de infracţiuni au stabilit pedepse cu suspendare sau amenzi penale. Numai în cazurile în care a fost vorba de inculpaţi aflaţi în stare de recidivă după condamnare sau unde au fost implicaţi şi funcţionari  din administraţia publică locală, s-au stabilit pedepse cu executare.