20:37
Temperatura medie din Marea Mediterana crește, pe fondul schimbărilor climatice actuale, cu aproximativ 20% mai rapid decât media la nivel mondial, potrivit unei analize publicate de InfoClima și realizate de profesorul Mihai Dima, de la Facultatea de Fizică a Universității din București, care examinează mecanismele fizice ce stau la baza schimbărilor climatice.
Printre efectele acestei evoluții se numără apariția mai frecventă a valurilor de căldură, prelungirea și intensificarea verilor, temperaturile extreme și furtunile mai puternice, fenomene care sporesc stresul termic. Vulnerabilitatea ridicată a regiunii mediteraneene este explicată, între altele, prin poziționarea sa geografică. Analiza este inclusă într-o serie consacrată Europei, continentul cu cea mai rapidă încălzire.
În mod natural, clima mediteraneană se caracterizează prin veri calde și uscate și prin cantități reduse de precipitații în timpul verii. În aceste condiții, chiar și variații relativ reduse ale temperaturii și precipitațiilor pot produce efecte semnificative. Analiza InfoClima arată că diminuarea precipitațiilor sau creșterea temperaturilor poate determina într-un timp scurt apariția unei secete severe, a aridizării și a deșertificării, cele trei procese având însă caracteristici diferite.
Seceta poate persista luni sau chiar ani, în timp ce aridizarea, definită drept uscarea progresivă a climei, presupune o modificare climatică de durată, desfășurată pe parcursul mai multor decenii. În cazul deșertificării este vorba despre degradarea ecologică și funcțională a terenurilor, proces care se poate întinde pe decenii sau secole.
„Practic, sistemul mediteranean este deja aproape de un prag critic hidrologic”, arată analiza.
Din punct de vedere geografic și atmosferic, bazinul mediteranean este situat într-o zonă de tranziție între regiunea temperată europeană și centura subtropicală caracterizată prin ariditate. Odată cu încălzirea planetei, această centură, împreună cu condițiile uscate pe care le aduce, se deplasează către nord, afectând sudul Europei.
Prof. Mihai Dima indică acest proces printre mecanismele care determină transformarea simultană a regiunii mediteraneene într-o zonă mai caldă și mai uscată.
Un alt mecanism care poate accentua încălzirea este asocierea dintre uscarea solului și creșterea suplimentară a temperaturilor. În regiune se manifestă un mecanism de feedback capabil să intensifice procesul de încălzire.
Temperaturile în creștere favorizează uscarea solului, iar diminuarea umidității acestuia conduce la reducerea evaporării. În condiții normale, evaporarea utilizează o parte din energia termică disponibilă. Când evaporarea scade, o cantitate mai mare de energie rămâne în atmosferă, ceea ce contribuie la creșterea suplimentară a temperaturii aerului.
Rezultatul este un feedback pozitiv: încălzirea contribuie la uscarea solului, iar solul uscat accentuează, la rândul său, încălzirea.
Aceste mecanisme pot produce modificări climatice importante într-un interval relativ scurt, iar impactul lor este deosebit de relevant pentru regiunea mediteraneană, caracterizată prin ecosisteme și societăți sensibile la schimbările climatice.
Schimbările climatice pot produce și un efect aparent paradoxal: o regiune poate deveni, în ansamblu, mai uscată, în timp ce se confruntă simultan cu episoade de precipitații extreme.
Creșterea temperaturilor și reducerea precipitațiilor din timpul verii duc la o diminuare a cantității de apă disponibile, la intensificarea evaporării și la scăderea umidității din sol, condiții care favorizează apariția unor perioade de secetă mai severe.
Pe de altă parte, chiar dacă volumul total al precipitațiilor se diminuează, ploile foarte intense pot genera inundații rapide și furtuni puternice. În acest context, perioadele caracterizate de secetă pot fi urmate sau întrerupte de episoade de precipitații extreme.
Efectele schimbărilor climatice sunt vizibile și asupra Mării Mediterane, unde sunt create condiții favorabile pentru apariția valurilor marine de căldură, pentru accentuarea presiunii asupra ecosistemelor marine și pentru reducerea nivelului de oxigen din apă. Totodată, furtunile mediteraneene se pot intensifica.
Temperaturile mari, perioadele de secetă, vegetația uscată și vânturile din timpul verii se combină și creează condiții propice pentru izbucnirea incendiilor de vegetație. Potrivit analizei, Grecia, Spania și Italia se confruntă deja cu sezoane de incendii mai lungi și cu suprafețe afectate mai mari.
Riscurile sunt sporite de densitatea ridicată a populației, de agricultura care depinde de resursele de apă, de caracterul sezonier al turismului și de numărul mare de comunități și infrastructuri situate în apropierea coastelor. Prin urmare, efectele schimbărilor climatice nu se limitează la domeniul mediului, ci au implicații și în plan economic, social și geopolitic.
Impactul este așteptat în agricultură, în asigurarea apei pentru populație, în producția de energie hidro și asupra ecosistemelor naturale. În paralel, simulările climatice prevăd prelungirea și intensificarea sezoanelor de incendii, precum și creșterea suprafețelor expuse acestui risc.
Încălzirea mai rapidă, scăderea precipitațiilor, persistența secetelor și mecanismele locale care contribuie la amplificarea încălzirii se combină și determină încadrarea bazinului mediteranean în categoria „hotspot” climatic.
„Regiunea mediteraneană este considerată cea mai vulnerabilă zonă europeană și una dintre cele mai expuse regiuni la nivel global”, concluzionează analiza InfoClima, care indică faptul că proiecțiile climatice anticipează intensificarea acestor fenomene și a efectelor asociate.
