Mituri despre coronavirus. Teorii ale conspirației explicate

Evident, pandemia de Covid-19 nu scapă teoriilor conspirațiilor de tot felul, iar când membrii familiei sunt prinși  în astfel de teorii oamenii privesc consternați. Deși nu există un profil tipic al celui care crede în conspirații, mai multe studii au evidențiat caracteristici comune în rândul adepților săi.

Ce teorii au luat naștere în urma pandemiei de Covid-19

“Orientarea politică extremă sau absența unei poziții politice pot spori sprijinul pentru aceste teorii”, opinează profesor dr. în psihologie Giulia Valsecchi, de la Universitatea din Geneva.

Ideea creării deliberate a virușilor de către oameni, ca armă biologică de distrugere în masă, persistă în unele sfere, în pofida oricăror explicații științifice. Incertitudinea devine astfel  mama conspirațiilor.

Știri din lume

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Știri din lume

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum a devenit prieten cu Ana Aslan

Dacă vă aduceți aminte, nu este prima dată când un virus și o pandemie ridică întrebări. În 2009, pandemia de gripă tip A și dezvoltarea vaccinului acesteia au devenit un teren fertil pentru conspiraționiștii care au atribuit existența virusului H1N1 companiilor farmaceutice sau chiar lui Barack Obama. Trebuie spus că, în aceste contexte diferite, “respectarea teoriilor conspirației poate fi legată de pierderea încrederii în experți, mass-media, politicieni”, adaugă Giulia Valsecchi.

Pandemia Covid-19 este ilustrația perfectă a acestui lucru. Opinia publică a trebuit să suporte discursurile discordante și recomandările autorităților, iar “cantitatea de informații, uneori contradictorii, cu care ne confruntăm joacă un rol foarte important. Internetul ne oferă o mulțime de informații prin transmiterea tuturor la același nivel”. De aceea a semănat îndoieli”.

Site-ul Conspiracy Watch compilează teoriile conspiraționiste într-o hartă interactivă a lumii.

Site-ul creat în 2007 își propune „să constituie un serviciu de presă online dedicat în întregime informațiilor despre fenomenul conspirației, negaționismul și manifestările actuale ale acestora”.

Ciudat că din ianuarie 2020, cu câteva zile înainte de intrarea virusului  pe teritoriul francez, clorochina este disponibilă numai pe bază de prescripție medicală”. Teoriile conspirației s-au grăbit să răspândească știrea pe întreaga planetă la fel de repede ca și coronavirusul pe care încearcă să-l explice. Pentru a ne ajuta să vizualizăm fenomenul și să enumerăm aceste știri false, site-ul Conspiracy Watch menține o hartă mondială interactivă pe care se poate vedea nu numărul deceselor, ci numărul manipulărilor, precum și locația lor în întreaga lume.

Așa cum a spus Sylvie Briand, directorul OMS, citat de Conspiracy Watch, „pe lângă o epidemie de boli, există ceea ce numim “infodemie”: circulația zvonurilor și a informațiilor false. Mulți jucători tehnologici își lansează la rândul lor agentul conversațional pentru a lupta împotriva flagelului știrilor false care circulă masiv pe rețelele sociale în legătură cu pandemia actuală. WhatsApp colaborează cu OMS pentru a furniza informații fiabile, Apple valorifică asistentul său vocal Siri pentru a permite proprietarilor de iPhone-uri să facă un test rapid pentru a detecta posibilele simptome ale Covid-19 etc.

Teoriile conspirației și videoclipurile false alimentează creșterea islamofobiei

Imran Awan, profesor de criminologie, de la Birmingham City University, nu lucrează, nu consultă, nu deține acțiuni sau nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă dincolo de numirea lui  academică. Comunitățile care se reunesc pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie a fost o temă puternică a pandemiei. Dar, în același timp în care mulți oameni par să-i aprecieze pe cei din jur, noile cercetări au descoperit că acest Covid-19 a dus la o creștere a discursului de ură islamofobă online.

Împreună cu o colegă de-a sa, Roxana Khan-Williams, Imran a examinat impactul Covid-19 pe rețelele de socializare și a constatat că acesta a fost folosit de extrema dreaptă pentru a face față urii islamofobe. Studiul lor realizat în numele Grupului de lucru pentru ura anti-musulmană oferă tipuri de limbaj utilizat online despre musulmani și virus. Și ceea ce s-a constatat este că stereotipurile alimentate de teoriile conspirației și videoclipuri false creează climatul perfect pentru demonizarea musulmanilor. Toate acestea îi lasă pe musulmani mai expuși riscului de atacuri islamofobe atunci când carantina se ridică.

De asemenea, Imran a constatat că nivelurile de islamofobie cresc în jurul anumitor evenimente, cum ar fi Ramadanul, când curg afirmații că virusul este posibil să se răspândească în această perioadă. O serie de știri false au susținut că musulmanii încalcă măsurile de distanțare socială pentru a participa la Ramadan.

Teoriile conspirației nu sunt noi, iar apariția lor pe YouTube (considerat ca o groapă fără fund de videoclipuri unul mai sinistru decât altul)  a agravat fenomenul. Frica, izolarea și plictiseala i-au împins pe unii oameni să creadă tot mai mult în mișcările conspiraționale. Mulți oameni îi privesc cu îngrijorare pe cei apropiați, devenind obsedați de astfel de teorii, până la punctul în care un dialog cu ei nu mai este posibil.

De precizat că cei ale căror vieți se învârt în jurul teoriilor conspirației nu sunt membri ai unei secte, dar există similitudini între cele două fenomene. Acesta este și motivul pentru care organizația din Quebec, de exemplu, Info-Secte este deseori chemată să intervină în asemenea situații.

Mike Kropveld, fondator și Ceo al organizației, a declarat că de la începutul crizei au existat apeluri, cereri de ajutor și nu este deloc surprinzător. Întotdeauna există oameni care cred în conspirații, dar faptul că acum unii sunt adesea singuri acasă și în fața computerului cererile sunt mai multe decât de obicei.

Pe de altă parte, cercetătorul în psihologie socială Karen Douglas de la Universitatea Kent din Marea Britanie, specializat în studiul teoriilor conspirației, susține: “Credința în teoriile conspirației poate deveni uneori atât de puternică încât oamenii se izolează”.

Politologul Rudy Reichstadt are alte explicații

O conspirație poate apărea și dintr-o schimbare de paradigmă prea violentă pentru a fi acceptată. O modalitate de a te proteja. „Adevărul este în altă parte”, așa cum spune Reichstadt. Poate avea „interese financiare, politice și chiar geopolitice”, subliniază politologul, cum e cazul Rusiei, cu influența Sputnik, direct în legătură „cu Kremlinul”.

Teorii ale conspirației se găsesc foarte mult pe web. Algoritmii social media le pot susține. Dar le găsim, uneori, chiar și în „serviciul public”. Rudy Reichstadt se gândește la documentare, cum e cazul lui Hold-up, care hrănește teoriile.

10 mituri despre coronavirus listate de pe site-ul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Mitul 1: Covid-19 nu există

Din păcate, pandemia de COVID-19 este o realitate care a afectat peste 18 milioane de oameni din lume și a curmat viața la aproape 700 de mii. Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala COVID-19. Noul virus are o perioadă de incubaţie de până la două săptămâni, iar contagierea este posibilă în timpul acestei perioade, ceea ce înseamnă că infectarea poate să aibă loc chiar şi înainte de apariţia simptomelor.

Mitul 2: Nu se moare de Covid-19

Studiile arată că infecția cu noul coronavirus nu afectează doar plămânii, dar mai multe organe. Se produc micro-tromboze, ce duc inclusiv la necroze și la incapacitate funcțională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor și chiar al sistemului nervos. În foarte multe cazuri, efectele sunt foarte serioase, iar recuperarea este una de durată.

Mitul 3: Autoritățile falsifică datele statistice, iar numărul îmbolnăvirilor este mai mic. Personalul medical a mituit familii pentru ca în certificatul de deces al rudelor să fie trecută în mod fals infecția cu Covid-19 drept cauză a morții

Zilnic, autoritățile prezintă numărul de cazuri noi diagnosticate de laborator și numărul de decese, care la fel sunt confirmate prin teste de laborator. Nicio persoană căreia i se fac teste repetate pentru a verifica eficacitatea tratamentului nu este raportată ca fiind pozitivă, mai mult decât o singură dată, atunci când i s-a stabilit diagnosticul.

În Republica Moldova nu este niciun caz documentat care ar confirma că familiile sunt mituite pentru falsificarea certificatelor de deces a rudelor care au murit din altă cauză. În primul rând, un deces de Covid–19 trebuie să fie documentat de un rezultat de laborator pozitiv și de fapt, nu se cere acordul familiei pentru stabilirea cauzei de deces a rudelor – acest aspect este stabilit doar de specialiști.

Mitul 4: Noul coronavirus îşi pierde din putere

Dimpotrivă, observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar și în cazul unei vremi calde și unor temperaturi ridicate. Specialiștii spun că se transmite mai ușor decât la început, după numărul de cazuri înregistrate la nivel global. Iar în ceea ce privește patogenitatea lui, aceasta este condiționată de foarte multe ori și de organismul pe care îl infectează. Însă nu putem să afirmăm că discutăm de o virulență mai mică acum, decât în perioada anterioară.

Mitul 5: Covid-19 afectează preponderent bătrânii. Tinerii nu se îmbolnăvesc și nu pot face forme grave ale bolii și doar bolnavii cronici mor

Noul coronavirus a suferit mai multe mutații, ajungând să reprezinte o amenințare serioasă și pentru persoanele sub 40 de ani, deși la început, prima categorie de risc era formată din vârstnici și pacienți cu diverse boli cronice. Vârsta înaintată sau comorbiditățile, precum: boli cardiovasculare, renale cronice, diabet, condiționează adesea o formă mai gravă a bolii, dar există posibilitatea ca și tinerii să facă forme grave. Trebuie să ne protejăm părinții și bunicii în aceeași măsură în care ne protejăm și pe noi.

Mitul 6: Consumul de băuturi alcoolice poate reduce riscul de infectare cu noul tip de coronavirus

Consumul de alcool nu sporește capacitățile organismului de a rezista infecției cu Covid-19 și nu tratează boala. Ba dimpotrivă, consumul nociv de alcool dăunează sănătății și prezintă un factor important de risc pentru agravarea bolilor cronice preexistente și în caz de infectare cu Covid-19, maladia decurge mai grav. Soluțiile ce conțin alcool sunt recomandate doar pentru uz extern, pentru dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor contaminate.

Mitul 7: Purtarea îndelungată a măștilor poate provoca intoxicație cu bioxid de carbon și lipsă de oxigen

Utilizarea îndelungată a măștilor de protecție poate fi incomodă și ineficientă, deoarece se reduce nivelul de protecție, dacă este umezită sau atinsă frecvent cu mâinile murdare. Cu toate acestea, nu duce la intoxicație cu CO2 și nici deficit de oxigen. Important este că în timp ce purtați o mască de protecție, asigurați-vă să acopere gura și nasul și că este corect ajustată pe față, pentru a vă permite sa fiți protejați și să respirați fără dificultate. Nu reutilizați o mască de unică folosință și schimbați-o întotdeauna imediat ce s-a umezit.

Mitul 8: Tehnologia 5G facilitează transmiterea virusului ce cauzează infecția Covid-19

Asemenea declarații aberante și fără temei sporesc riscul de a perturba opinia publică și a crește scepticismul oamenilor față de acțiunile autorităților, de a reduce riscul de transmitere a infecției Covid–19. Lansarea rețelelor 5G este subiect de teorii conspiraționiste de ani buni deja, cu afirmații complet nefondate, precum că ar provoca afecțiuni mintale sau cancer. Adevărul este că tehnologiile 5G NU facilitează răspândirea infecției Covid-19. Coronavirusul este răspândit prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Oamenii pot fi, de asemenea, infectați atingând o suprafață contaminată și apoi ochii, gura sau nasul.

Mitul 9: Expunerea la soare sau la temperaturi mai mari de 25 C împiedică răspândirea infecției Covid-19

Te poți infecta cu noul coronavirus indiferent de cât de cald este afară sau dacă te expui la soare sau nu. În țările cu temperaturi ridicate se atestă cazuri de COVID-19, inclusiv în Republica Moldova, pe vreme caniculară se depistează destul de multe cazuri de infecție. Da, coronavirusul este sensibil la razele ultraviolet, dar infecția va continua să se răspândească dacă nu sunt respectate măsurile de protecție. Pentru a vă proteja, asigurați-vă că respectați toate măsurile de igienă, păstrați distanța fizică, purtați masca de protecție în locurile aglomerate și evitați să vă atingeți ochii, gura și nasul cu mâinile murdare.

Mitul 10: Antibioticele sunt eficiente pentru tratarea coronavirusului

Nu, antibioticile nu funcționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva infecțiilor bacteriene. Covid-19 este cauzat de un virus, deci antibioticele nu funcționează. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament pentru Covid-19.