20:37
România a trecut printr-un an de consolidare fiscală, caracterizat de cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană (UE), făcând trecerea de la un model economic susținut de consum finanțat prin datorie către unul orientat spre investiții și dezvoltare pe termen lung, afirmă ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, ministrul a prezentat situația economică actuală a României, „țara care a intrat cu cel mai mare deficit fiscal din UE în 2025”.
„Un an de consolidare și cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%”, a notat, luni, ministrul Finanțelor.
În opinia lui Nazare, acesta a reprezentat punctul de pornire al procesului de consolidare fiscală derulat de România în ultimul an. Estimarea Comisiei Europene indică o scădere a deficitului anual al României la 7,9% din PIB în 2025, urmând ca acesta să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an consecutiv, România figurează cu cea mai importantă reducere proiectată a deficitului la nivelul UE.
„Astăzi, la puțin peste un an de când am schimbat paradigma finanțelor publice și după primele șapte luni din 2026, avem o imagine clară a direcției în care mergem. Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%. Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei”, menționează Nazare.
Ministrul susține că, după un an de consolidare fiscală, România se află într-o situație diferită față de începutul lui 2025, perioadă în care un deficit de peste 9% indica o economie dependentă de împrumuturi pentru finanțarea unui nivel al cheltuielilor superior veniturilor statului.
„Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeași traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei. În acest context, este important să vorbim despre datorie, pentru a înțelege amploarea schimbării pe care o operăm în modul în care gestionăm banii publici”, a adăugat șeful de la Finanțe.
Potrivit ministrului, necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Suma include atât acoperirea noului deficit, cât și refinanțarea datoriilor acumulate care ajung la scadență. În același timp, datoria publică a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la sfârșitul anului 2025, depășind pragul de 1.138 de miliarde de lei.
Din acest motiv, Nazare subliniază că diminuarea deficitului nu reprezintă o opțiune și nu mai poate fi amânată, deoarece „deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine”.
„Iar costul acestei datorii este unul foarte concret: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis”, a precizat ministrul.
În pofida presiunii exercitate asupra finanțelor publice, ajustarea deficitului nu a fost realizată prin diminuarea investițiilor și nici prin renunțarea la obiectivele de dezvoltare pe termen lung. Dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Nazare a indicat acest aspect drept una dintre diferențele importante față de o ajustare fiscală bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor.
În primele șapte luni din 2026, valoarea investițiilor a ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din anul precedent. Peste 71% dintre plățile pentru investiții sunt aferente fondurilor europene și PNRR. Totodată, plățile destinate proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au fost mai mari cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Conform sursei citate, strategia promovată la Ministerul Finanțelor urmărește diminuarea cheltuielilor „care apasă permanent asupra bugetului” și menținerea celor „care dezvoltă România”.
„Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum și cheltuieli curente susținute prin datorie către investiții, producție, infrastructură, activitate pentru companii și locuri de muncă. România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică”, consideră Alexandru Nazare.
Ministrul Finanțelor a atras atenția că, în ultimii ani, ritmul de creștere a cererii l-a depășit pe cel al producției, iar consumul a fost alimentat parțial prin deficite și importuri. În opinia sa, acest tip de consum, susținut prin împrumuturi, nu poate reprezenta fundamentul unei creșteri economice stabile și durabile.
„România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung. Obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, nu de datorie și inflație. Nu este o tranziție lipsită de costuri. Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de vulnerabilități externe alături de cele interne, iar corectarea unui deficit atât de ridicat nu poate fi lipsită de efecte. Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate al ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa de la care am pornit implica riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mult mai grele pentru populație și companii”, a mai scris ministrul.
În viziunea sa, ajustarea fiscală este necesară și pentru diminuarea deficitelor gemene, respectiv deficitul bugetar și deficitul de cont curent, care reflectă situația în care România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează. Împreună, „acestea ne fac mai dependenți de finanțarea externă și mai vulnerabili la dobânzi, cursul de schimb, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating”.
Nazare susține că efectele ajustării trebuie limitate și repartizate în mod echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile, iar „consolidarea fiscală înseamnă, în esență, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea”.
„Datele la septembrie 2026 arată o direcție clară: am redus semnificativ deficitul, am ținut sub control cheltuielile și am protejat în același timp investițiile. România încă refinanțează datorii mari și plătește dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ștearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează și să schimbăm treptat direcția. Aceasta cred că este obligația morală a generației noastre. Mai puțini bani pentru dobânzi și pentru funcționarea ineficientă a statului și mutarea accentului pe investițiile care dezvoltă România și creează oportunități pentru generațiile următoare”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
