România continuă să rămână în urma Bulgariei în procesul de aderare la moneda euro, conform unei analize publicate de presa germană Merkur. În timp ce vecinii de la sud de Dunăre fac progrese semnificative și ar putea adopta moneda euro în 2026, România mai are de parcurs un drum lung, termenul realist fiind stabilit la 2029.
Bulgaria pare să fie pe ultima sută de metri în pregătirile pentru adoptarea monedei euro. Dimitar Radev, președintele Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), a declarat că infrastructura tehnică necesară pentru tranziție este complet pregătită. Cu toate acestea, succesul depinde în mare măsură de capacitatea țării de a reduce inflația la un nivel sustenabil.
Publicația Merkur subliniază că aderarea Bulgariei la euro este justificată de contextul economic și de progresele instituționale. Această tranziție ar putea avea loc începând cu 2026, dacă nu apar obstacole economice majore.
În România, adoptarea euro rămâne un deziderat îndepărtat. Potrivit unei analize publicate de Euractiv, anul 2029 este cel mai probabil termen pentru trecerea la moneda unică europeană. În prezent, țara are nevoie de reforme economice, pentru creșterea competitivității economiei și reducerea deficitului bugetar, şi de reforme instituționale, pentru consolidarea instituțiilor care gestionează politica fiscală și monetară.
[rssfeed id='1612173855' template='list' posts=2]Adoptarea monedei euro este condiționată de îndeplinirea criteriilor de convergență, care includ stabilitatea prețurilor, un deficit bugetar scăzut, rata dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb.
Citeşte şi: Ce se întâmplă cu cursul valutar după anularea alegerilor prezidenţiale. Care este acum paritatea leu – euro
Începând cu 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit membri deplini ai Spațiului Schengen. Această reușită creează premise pentru creșterea economică și pentru o mai bună integrare în piața unică europeană. Specialiștii consideră că acest pas ar putea accelera și discuțiile despre aderarea la euro în România, deși impactul real va depinde de ritmul implementării reformelor.
Totuși, impactul negativ al anilor petrecuți în afara Schengen este semnificativ. Conform estimărilor Comitetului Economic și Social European (CESE), România a pierdut anual 2,3 miliarde de euro, iar industria de transport a suportat costuri suplimentare de 90 de milioane de euro din cauza întârzierilor la granițe.
Adoptarea monedei euro reprezintă nu doar o provocare economică, ci și una politică și instituțională. În timp ce Bulgaria demonstrează că o strategie bine coordonată și reformele consistente pot aduce rezultate rapide, România trebuie să își intensifice eforturile pentru a atinge acest obiectiv.